Persoanele fizice vor putea angaja și plăti legal personal care desfășoară activități ocazionale în gospodărie, precum menajerele sau grădinarii. Experții consultați de „Adevărul“ susțin însă că demersul este sortit eșecului. Altfel spus, arată aceștia, este o inițiativă ce va avea aceeași soartă ca și impozitarea bacșișului, care a fost un eșec de proporții.

Menajerele ar putea fi angajate online

Persoanele fizice pot angaja legal personal pentru activitățile casnice prin intermediul unei platforme digitale denumită de Ministerul Muncii „Platforma electronică de evidență a activităților casnice”, dar experții spun că demersul nu va avea succes și că este o pierdere de bani.

Adresa platformei este tichete.anofm.ro, iar conceptul presupune achiziționarea tichetelor cu care pot fi remunerate persoanele care desfășoară activități ocazionale în gospodărie. Tichetele sunt purtătoare de beneficii de asigurări sociale și de sănătate. Astfel, lucrătorii beneficiază de servicii medicale decontate, contribuțiile lor fiind valorificate și la pensie.

„O altă funcționalitate a platformei este că facilitează interacțiunea dintre beneficiar și prestatorul casnic. Beneficiarii pot posta în secțiunea «Marketplace» serviciile pentru care caută personal, iar prestatorii serviciile pe care le pot oferi, fiind asigurată în acest fel medierea între cerere și ofertă în ceea ce privește desfășurarea activităților casnice. Platforma (...) poate fi utilizată de lucrători (prestatori), de beneficiari casnici și de către angajatori și reprezintă o formă de suport pentru persoanele subocupate care nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de stat”, a transmis Ministerul Muncii. De precizat că, cel mai probabil, încă se mai lucrează la platformă pentru că la accesarea de pe unele calculatoare dotate cu antivirus accesul este blocat de mesajul „suspicious page blocked for your protection”.

Avantajul pe care îl aduce înrolarea în platformă și furnizarea serviciilor în baza tichetelor valorice este, conform Ministerulul Muncii, faptul că lucrătorii casnici beneficiază de asigurări de pensie și sănătate cu condiția preschimbării a cel puțin 85 de tichete de activități casnice, respectiv 1.275 de lei/lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuțiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie și sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părți.

Unde se decontează tichetele

Angajatorii care se înscriu în platformă pot achiziționa și distribui propriilor angajați tichete pentru activități, transformându-i pe aceștia în beneficiari ai unor servicii oferite de prestatorii casnici. Tichetele de activități casnice pot fi acordate sub formă de primă sau bonus, cu precizarea numelui, prenumelui și codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul de activități casnice, aceste date fiind înscrise pe tichet. La achiziționarea a cel puțin 600 de tichete într-un an, angajatorii și beneficiarii pot primi, cu titlu gratuit, în anul următor, 75 de tichete.

Punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici permite efectuarea exclusiv online a tuturor tranzacțiilor legate de tichete (achiziționare de către cei care au nevoie de prestarea de servicii casnice, înregistrarea orelor de lucru, decontare), de înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (număr de ore, tip de activitate casnică desfășurată), precum și interoperabilitatea bazelor de date de la mai multe instituții.

Cine poate fi prestator și ce poate face

Prin prestator casnic se înțelege orice persoană care a împlinit 16 ani și care dorește să aibă sau să-și suplimenteze veniturile prin prestarea, ocazional, de activități casnice necalificate, fie că este șomer, pensionar, elev, student sau angajat. Volumul de muncă zilnic nu poate să depășească 12 ore pentru un adult și 6 ore pentru prestatorii cu vârste cuprinse între 16-18 ani.

Printre activitățile casnice care pot fi remunerate cu tichete sunt aranjarea și servirea mesei, curățarea locuinței/piscinei, călcatul rufelor, debarasarea și spălarea vaselor, hrănirea/îngrijirea animalelor de companie, plimbarea animalelor de companie, plantarea pomilor/arbuștilor, realizarea cumpărăturilor pe bază de listă, recoltarea fructelor și legumelor, spălarea covoarelor, spălarea geamurilor și a tâmplăriei, spălarea rufelor, spălarea autovehiculelor sau strângerea resturilor vegetale din natură.

De ce sistemul nu va avea succes

Economistul Adrian Negrescu, managerul Frames, susține că singurul lucru bun pe care această inițiativă îl aduce este crearea unei piețe, botezată „marketplace”, unde furnizorii de servicii și-ar putea lista ofertele. „Nu mă aștept, însă, ca acest lucru se se întâmple foarte curând, având în vedere modul birocratic în care se desfășoară întregul proces de «fiscalizare» a acestor servicii. Să te duci să cumperi tichete și apoi să le dai prestatorului e o corvoadă în plus pe care, probabil, mulți nu și-o vor asuma. Nici «beneficiarii» de tichete probabil nu vor fi foarte fericiți de acest mecanism, în condițiile în care, pe lângă preschimbarea tichetelor, vor plăti taxe pentru banii încasați. Pentru mulți, banii cash, primiți când prestează serviciul, reprezintă singura sursă de venit a zilei. Altfel spus, este o inițiativă care, probabil, va avea acceași soartă ca și impozitarea bacșișului, care a fost un eșec de proporții”, susține expertul.

Ce trebuie făcut

Adrian Negrescu susține că nu prin astfel de inițiative oarecum birocratice se poate rezolva problema plăților la negru în economie, a prestării de servicii fără factură sau bon fiscal. „E nevoie de campanii de control, de prezentarea în spațiul public a unor exemple de evazioniști, e nevoie de o campanie de promovare a plăților cu cardul, a cererii de bonuri fiscale. Doar prin prezentarea agresivă a avantajelor fiscalizării acestor servicii (bani pentru sănătate, școli, infrastructură etc.), de prezentare a efectelor negative a concurenței neloaiale între evazioniști și cei care respectă legea – doar prin campanii simple, de efect, putem educa populația să contribuie, activ, la reducerea evaziunii fiscale. Această inițiativă este doar un punct de pe lista lungă de angajamente din Planul Național de Redresare și Reziliență. Probabil îl vom atinge, dar nimic mai mult”, a precizat expertul.

O glumă proastă

La rândul lui, sociologul Alfred Bulai susține că acest demers este unul în care statul va pierde bani. „Cineva vrea să tipărească aceste bonuri că tot au dispărut cele de masă sau vacanță. Toate aceste bonuri vor necesita personal pentru plasare sau ținere evidență. Garantez că impozitele încasate de stat vor fi mai mici decât cheltuielile legate de administrarea acestor bonuri. Există multe metode de a impozita munca oamenilor, nu trebuie să ne complicăm viața. Dar, repet, probabil sunt ceva interese pentru ca niște entități să mai câștige niște bani. Culmea este că nici nu vorbim de niște sume foarte mari de bani fiindcă un electrician, de exemplu, care are multe comenzi se face persoană fizică autorizată, nu stă să fie plătit în bonuri. Să fim serioși, această reglementare este o glumă, dar o glumă proastă, din păcate”, a subliniat Alfred Bulai.

Cum se fac plățile

Trebuie precizat că tichetele de plată pot fi în format fizic dar mai ales digital, iar ambele variante pot fi administrate de prestatorii de servicii casnice de pe contul deschis în prealabil pe tichete.anofm.ro. Astfel, tichetele fizice pot fi transformate în unele digitale printr-o simplă comandă de scanare și trimise pentru decontare. Cererile de plată sunt procesate de Agenţia Locală Pentru Ocuparea Forţei De Muncă, iar plățile sunt realizate în contul prezentat de prestatorul de servicii casnice la înscrierea pe tichete.anofm.ro. Plata se face după scăderea taxelor și impozitelor, evident. Cu tichetele digitale situația este chiar mai simplă, fiind necesară numai o cerere e plată.