După 15 ani de creștere lentă, economiștii estimează că America se îndreaptă spre o nouă eră, una haotică. Nimeni nu va trage un semnal de alarmă și nu va trimite mesaje sau emailuri despre asta, însă cert este că economia SUA trece printr-o schimbare istorică. După o lungă perioadă de expansiune – ceea ce economiștii numesc „superciclu”– SUA va intra într-o perioadă foarte diferită, relatează Bussines Insider.

În ultimii 15 ani, economia americană a fost caracterizată de cerere slabă și rate scăzute ale dobânzilor – un deceniu și jumătate de amorțeală de la Marea Recesiune încoace. În prezent însă, spun experții, această perioadă se apropie de sfârșit. Lumea s-a schimbat și se preconizează o perioadă de creștere mai mare, inflație și instabilitate geopolitică ce va redirecționa fluxul de bani în întreaga lume. A sosit o nouă eră, dar aceasta se anunță a fi o cursă cu obstacole.

Vestea bună este că, din câte se pare, nu va fi împovărată de problemele care au pus limite creșterii în epoca anterioară. Cea mai proeminentă caracteristică a acesteia din urmă, spun economiștii, a fost riscul deflației – posibilitatea ca lipsa cererii să provoace o scădere a salariilor și a prețurilor, o capcană din care este extrem de greu de ieșit. Într-un efort de a evita această situație, factorii de decizie de la Washington au redus ratele dobânzilor la zero și au încurajat tot felul de comportamente riscante în rândul investitorilor, companiilor și consumatorilor obișnuiți. Astfel că, investitorii care încercau să-și atingă indicii de referință au trebuit să se miște în „spectrul de risc” spune Josh Hirt, economist senior la Vanguard. „Datoria superieftină”, spune el, a făcut mai facil pentru companii să se extindă foarte mult.

Mediul pro-risc a avut unele consecințe transformatoare. Silicon Valley a pus internet pe telefoanele noastre, China a aruncat în aer o bulă masivă pe piața sa imobiliară, iar lumea a început să investească în energie regenerabilă. Totuși, ratele scăzute ale dobânzilor nu au reușit să stimuleze cererea, iar economia a crescut mai lent decât înainte de prăbușire, însă nu mai mult de 3% din PIB. Abia după stimulentele guvernamentale masive, stimulate de pandemie, economia a prins viteză, salariile au crescut și s-a intrat într-un ritm sănătos de creștere.

Acum însă, spun economiștii, intrăm într-un superciclu care va fi definit de trei forțe mari. În primul rând, ratele mai mari ale dobânzilor îi vor recompensa pe cei ce economisesc, făcând mai costisitoare asumarea riscurilor. În al doilea rând, volatilitatea geopolitică și economică va genera efecte inflaționiste, reintroducând spectrul creșterii prețurilor. Și, în al treilea rând, planificarea industrială va fi din ce în ce mai influențată de preocupările legate de securitatea națională, modificând lanțurile de aprovizionare din toate industriile.

Un nou superciclu

Noul superciclu „aduce economia într-o eră complet nouă”, spune Silas Myers, CEO-ul Mar Vista Investments, care administrează active de patru miliarde de dolari. El avertizează că o întreagă generație de investitori, creditori și antreprenori nu au îmbrățișat până acum „impactul profund” pe care noua eră economică îl va avea asupra afacerilor lor.

„Eram într-o perioadă mai puțin solicitantă și mai blândă”, spune Myers. „Dar acel timp se apropie de sfârșit."

Unul dintre cele mai clare semne că a sosit un nou superciclu economic este atunci când regulile financiare sunt date peste cap. Superciclul anterior a apărut atunci când Rezerva Federală, ca răspuns la distrugerile cauzate de criza financiară, și-a redus rata dobânzii de referință la 0%.

Această schimbare structurală a creat unde de șoc în întreaga lume. Randamentele obligațiunilor de trezorerie s-au prăbușit, ceea ce înseamnă că investitorii au fost nevoiți să să-și asume riscuri serioase dacă doreau să aibă câștiguri. Acest nou aventurism a împins acțiunile din ce în ce mai sus. Capitalul a ajuns în China și alte piețe emergente la sume record – aproximativ un trilion de dolari numai în 2010. Capitaliștii de risc au investit miliarde în companii precum Juicero și WeWork, care nu aveau un plan viabil de a obține profit. Or, cu rate ale dobânzilor atât de scăzute, companiile se puteau încărca brusc cu datorii; din 2007 până în 2017, datoria corporativă nefinanciară globală s-a dublat, până la 66 de trilioane de dolari. Până la izbucnirea pandemiei, inflația și creșterea salariilor au rămas sub 3,9%. Lumea se schimbase.

Ceva a creat dezordine în interacțiunile naturale ale pieței. Este ca și cum ai pune mâna pe o sobă fierbinte și degetele îți devin reci ca gheața.

Acum, odată cu sosirea unui nou superciclu, managerii de investiții se văd din nou forțați să se adapteze la un set de realități economice în schimbare. În mod normal, atunci când Rezerva Federală (Fed) crește rapid ratele dobânzilor, piața bursieră se prăbușește. Dar nu mai este valabil. Din 2022 până în 2024, pe măsură ce rata de referință a fondurilor federale a crescut la 5,5%, de la 0,5%, Nasdaq 100 și S&P 500 au crescut cu 23%, respectiv 22%. Ratele mai mari ale dobânzilor nu au atras concedieri pe scară largă și nici nu au găurit economia. Șomajul a rămas sub 4,3%, iar creșterea PIB-ului a rămas solidă, sfidând temerile de recesiune.

O explicație pentru comportamentul răsturnat al economiei este o modificare în ceea ce economiștii numesc rata neutră a dobânzii – punctul optim prin care să fie încurajată creșterea fără a declanșa inflația.

Dar acum natura ciudată a pieței ar putea semnala faptul că rata neutră a crescut peste ținta ideală a Fed de 2%. Acest lucru ar explica de ce ratele mai mari ale Fed nu mai frânează creșterea.

„Chiar dacă scădem sub 3,5%, Fed va fi ancorată la această rată mai mare”, spune Hirt. „Dacă economia ar experimenta slăbiciune și ar trebui să reducem dobânzile, asta nu ne convinge că ar trebui să readucem ratele la zero".

O rată neutră atât de mare schimbă natura riscului, ceea ce modifică la rândul său ceea ce oamenii decid să facă cu banii la nivel micro și macro.

Economia este „un animal extraordinar de divers și dinamic", și-a asigurat clienții Joe Quinlan, strategul șef pentru piață la Bank of America.

Este „un monstru de 28 de trilioane de dolari cu cap de hidră care bate în ritmul multor sectoare diferite". Pe măsură ce ratele mai mari ale Fed puneau presiune pe sectoarele sensibile la rate, cum ar fi locuințele – care reprezintă 16% din economie – Big Tech și gospodăriile înfometate de călătorii cheltuiau bani rapid. Experiența a arătat că consumul general poate continua să crească chiar și atunci când părți semnificative ale economiei se confruntă cu dificultăți.

Implicații

Deci, la ce ne putem aștepta de la noul superciclu economic? Ca orice ciclu, va avea avantajele și dezavantajele sale. Creșterea ratelor dobânzilor va face împrumuturile mai scumpe, forțând companiile să ia decizii mai bine calculate cu privire la datorii. Dar asta și va stimula și conturile de economii și veniturile din dobânzi. În plus, o economie cu creștere mai rapidă va înăspri piața muncii, permițând lucrătorilor să lupte pentru o felie mai mare din plăcintă. Din 2019 încoace, cei mai săraci 10% au înregistrat o creștere salarială de 13%.

Îndepărtarea de mentalitatea „creștere cu orice preț" a stimulat, de asemenea, guvernele – în special în țările dezvoltate – să facă mai mult pentru a controla piețele și a proteja consumatorii. Fie că este vorba de plafonarea prețului medicamentelor sau de aplicarea mai agresivă a regulilor antitrust, sondajele sugerează că americanii doresc să existe mai multe limite ale puterii corporative și mai multe reglementări pentru a proteja cetățenii. Pentru prima dată în ani, Comisia Federală pentru Comerț a început să urmărească intermediarii farmaceutici, opunându-se fuziunilor dintre giganții alimentari și înăsprind atitudinea față de Big Tech.

Noul superciclu va avea, de asemenea, consecințe profunde la nivel mondial, răsturnând modul și locul în care este cel mai probabil să curgă banii. În China, bula datoriilor care s-a format în sectorul imobiliar în timpul ciclului precedent absoarbe bani de la companii și gospodării, subminând încercarea Chinei de a deveni cea mai mare superputere economică a lumii. Și cum Europa crește mai lent decât SUA, investitorii străini direcționează mai mulți bani către America.

În al doilea trimestru al acestui an, investitorii străini dețineau obligațiuni în valoare de 8,2 trilioane de dolari, în creștere cu 7,3% față de anul precedent. Investițiile străine cresc, de asemenea, în obligațiunile corporative din SUA (în creștere cu 9,8%) și în acțiunile din SUA (în creștere cu 23%). Quinlan spune că se așteaptă ca economia SUA să continue să depășească restul lumii, având în vedere provocările fiscale și demografice cu care se confruntă Uniunea Europeană, Japonia și China. Într-o eră de instabilitate crescândă, când fostele surse de creștere se clatină, Statele Unite sunt văzute pe scară largă ca fiind cel mai sigur loc pentru a obține profit.

„Nu le scapă investitorilor faptul că economia SUA rămâne printre cele mai competitive, inovatoare și rezistente din lume", a scris Quinlan într-o notă recentă către investitori.

„În domeniul aerospațial sau agricultură, energie sau divertisment, transport sau tehnologie, bunuri sau servicii – alegeți orice sector sau activitate și există șanse mari ca SUA să conducă restul lumii.”

Diversificarea economică a Americii este, de asemenea, de așteptat să-i ofere un avantaj în ceea ce privește una dintre cele mai volatile caracteristici ale noii ere: conflictul comercial.

SUA și China se luptă deja pentru controlul asupra industriilor critice, cum ar fi semiconductorii, bateriile și mașinile electrice – iar competiția va fi deosebit de costisitoare pentru economiile mai puțin diversificate. Dependența Germaniei de producție, de exemplu, plasează industriile sale cele mai esențiale pe un curs de coliziune cu ambițiile Chinei. Și, deși Statele Unite sunt bine poziționate pentru a face față furtunii, asta nu înseamnă că nu va fi dură. Lumea nu s-a confruntat niciodată cu o provocare precum fluxul vertiginos de exporturi din China în sus și în jos pe lanțul valoric. Este o dinamică ce amenință să dezechilibreze comerțul internațional prin inundarea pieței cu bunuri ieftine de tot felul.

Pe măsură ce apare un nou superciclu, investitorii, companiile și guvernele care s-au structurat în jurul vechiului model pot experimenta șocuri acute. Pentru a reuși în această lume nouă necunoscută, vor trebui să-și ajusteze așteptările și să găsească modalități de a valorifica oportunitățile superciclului. Este echivalentul economic al selecției naturale: pe măsură ce economia evoluează, cei care se adaptează vor avea cele mai mari șanse să supraviețuiască. Zilele creșterii economice s-au întors, iar viitorul aparține celor care pot crește odată cu acest val.