Javier Milei, care a fost ales noul președinte al Argentinei la 19 noiembrie, a promis că se va retrage din "piața comună" sud-americană, Mercosur.

Această decizie ar putea avea repercusiuni economice și sociale semnificative pentru Argentina, asemănătoare cu cele care au avut loc atunci când Regatul Unit s-a retras din UE. Mercosur are unele asemănări cu UE . De exemplu, cetățenii din nouă țări sud-americane (Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Ecuador, Peru, Paraguay și Uruguay) se bucură de dreptul de a intra, de a locui și de a munci în toate țările menționate mai sus, scrie theconversation.com.

Aceste drepturi sunt consacrate în Acordurile de ședere din Mercosur, care au fost adoptate în 2002 și au intrat în vigoare în 2009. Între 2009 și 2021, peste 3,6 milioane de sud-americani au obținut permise de ședere care le permit să locuiască în alte țări prin intermediul acordurilor Mercosur, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație.

Argentina a jucat un rol crucial în adoptarea acestor acorduri. Acestea au rezultat în urma unei propuneri argentiniene de a stabili un mecanism permanent pentru ca cetățenii din țările Mercosur să aibă acces la rezidență legală în alte națiuni. În ultimii 20 de ani, Argentina a jucat, de asemenea, un rol de lider în politica regională de migrație.

Legea privind migrația din 2004, care a fost apreciată de ONU ca fiind un model, a avut o influență semnificativă asupra legislației privind migrația din alte țări din regiune.

Mercosur a fost înființat în 1991. Fiecare țară din regiune este fie stat membru cu drepturi depline, fie stat asociat. Acesta urmărește să aprofundeze integrarea economică și comercială între membrii săi, să sporească cooperarea în domeniul politicilor sociale și să servească drept platformă comună pentru geopolitica globală pentru a crea o abordare comună a unor probleme internaționale, cum ar fi migrația și comerțul.

De asemenea, Mercosur și UE negociază de ani de zile un acord comercial, dar nu este încă clar dacă acesta va fi ratificat.

De ce să se retragă?

În acest context, merită analizate motivațiile propunerii lui Milei de a părăsi Mercosur, posibilele repercusiuni și procedura care ar trebui urmată.

Milei, un libertarian anarho-capitalist autoproclamat, care pledează pentru o intervenție minimă a statului și pentru adoptarea dolarului american ca monedă a Argentinei, a propus ca Argentina să părăsească organizațiile internaționale și interguvernamentale. Printre acestea se numără comunitatea Brics (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), la care a fost invitată să se alăture până în 2024, și Uniunea Națiunilor din America de Sud (Unasur), la care a aderat din nou în 2023.

Potrivit lui Milei, nici statul, nici organizațiile supranaționale și regionale nu ar trebui să interfereze cu comerțul liber. Din acest motiv, Milei a descris Mercosur ca fiind un obstacol.

Argentina s-ar confrunta cu trei provocări semnificative, dacă ar pleca. În primul rând, Mercosur a oferit stabilitate în regiune și o platformă pentru ca Argentina să își exprime ideile, interesele și cererile la nivel internațional. Prin urmare, părăsirea organizației ar slăbi capacitatea Argentinei de a aborda provocările regionale și globale comune, izolând țara de restul regiunii și de restul lumii.

În al doilea rând, acest lucru ar putea afecta funcționarea acordurilor de ședere menționate anterior, îngreunând munca argentinienilor în alte țări sud-americane și viceversa. Este demn de remarcat faptul că aproximativ 80 % dintre migranții din Argentina provin din alte părți ale Americii de Sud. În plus, peste 300.000 de argentinieni trăiesc în alte țări din America de Sud, iar drepturile lor ar putea fi afectate de o astfel de decizie.

În al treilea rând, acest lucru ar avea, de asemenea, un cost pentru economia argentiniană. Mercosur reprezintă aproape 25% din toate exporturile argentiniene, iar comerțul intraregional a crescut în ultimii ani .

Partenerii comerciali ai Argentinei, pe țări

În cele din urmă, articolul 21 din tratatul fondator al Mercosur din 1991 prevede că orice stat care dorește să părăsească acordul trebuie să comunice în mod oficial acest lucru celorlalte state membre cu 60 de zile înainte de a părăsi acordul. În plus, constituția argentiniană necesită un vot cu majoritate absolută atât în Congres, cât și în Senat pentru a face o astfel de mișcare.

Merită menționat faptul că partidul președintelui ales și aliații acestuia nu dețin nici măcar o majoritate simplă, în niciuna dintre camere, deputați și Senat. Cu toate acestea, președintele are, în multe chestiuni, puterea legală de a ocoli Congresul prin emiterea de decrete executive.

În zilele de după alegeri, Milei și miniștrii săi nou numiți au atenuat unele dintre propunerile mai radicale din agenda lor. De exemplu, ministrul desemnat al afacerilor externe, Diana Mondino, a declarat recent că Argentina "nu va obstrucționa Acordul Mercosur-UE" și va menține relații bune cu Brazilia, principalul partener comercial al Argentinei și cea mai importantă economie din America de Sud. Însă Mondino a confirmat că Argentina nu va adera la Brics.

Acest lucru sugerează că Milei ar putea fi nevoit să își atenueze ideile mai radicale în conformitate cu realitățile politice și juridice. În mod clar, acestea au fost menite să atragă un electorat care este profund nemulțumit de proasta gestionare economică a guvernului anterior și de actuala criză economică.

Restul Americii de Sud va monitoriza îndeaproape evoluțiile politice ale unei țări care încă conduce agendele regionale în ceea ce privește problemele actuale de relevanță globală, cum ar fi schimbările climatice și migrația, pentru a vedea în ce direcție se va întoarce.