Noua lege a pensiilor va lovi în „decreței”
Generația născută între anii 1966 și 1971, cunoscută ca „generația decrețeilor”, va fi prima care va resimți impactul noii Legi a Pensiilor, potrivit unei analize cursdeguvernare.ro realizată recent.
Situația are la origine faptul că această generație a fost printre primele care au intrat pe piața muncii în anii '90, o perioadă marcată de schimbări economice majore și rate ridicate ale șomajului. Problema se desfășoară pe două planuri principale.
Pe de o parte, legea modifică modul de calcul al stagiului de cotizare. Pe de altă parte, creșterea speranței de viață va influența major vârsta de pensionare. Aceste schimbări vor interacționa cu faptul că anul 2024 va fi ultimul an cu majorări de pensii cu caracter electoral, ceea ce va duce la un dezavantaj pentru cei care vor ieși la pensie după această dată, comparativ cu generațiile anterioare care au beneficiat de un alt stagiu de cotizare și nu au fost afectați de legătura dintre vârsta de pensionare și speranța de viață, precum și de majorările electorale de pensii.
În cazul în care legea nu va respecta regulile de indexare a pensiilor, se vor impune fie corecții fiscale pentru angajați și companii, fie condiții de pensionare mai stricte. Legea a fost elaborată pentru a menține funcționalitatea sistemului public de pensii în contextul unor previziuni demografice pesimiste ale Comisiei Europene, care indică o creștere a numărului persoanelor peste 65 de ani și o scădere a populației ocupate, arată c ursdeguvernare.ro .
Consecințele îmbătrânirii populației în contextul legislativ actual
Conform unei analize a Confederației Naționale a Blocului Național Sindical (BNS), trimise Comisiei Europene, îmbătrânirea populației va genera dificultăți semnificative în menținerea sustenabilității sistemului public de pensii. Organizația critică Guvernul pentru interesul său față de alegerile viitoare și efectele asupra actualilor pensionari, argumentând că noua lege a pensiilor va afecta semnificativ pe cei care contribuie acum la bugetul asigurărilor sociale, dar se vor pensiona după implementarea legii.
Unul dintre principalele dezavantaje ale noii legi este schimbarea conceptului de stagiu de cotizare. Noua legislație introduce noțiunea de stagiu de cotizare contributiv, care se referă doar la perioadele în care s-au plătit efectiv contribuțiile de asigurări sociale. Acest lucru înseamnă că generația decrețeilor, care a suportat povara șomajului la începutul anilor '90, va avea de acum un stagiu de cotizare mai lung decât cel actual. Mai mult, stagiul minim de cotizare de 15 ani va include doar perioadele de concediu pentru creșterea copilului, excluzând alte situații considerate în legea actuală.
Se elimină din stagiul de cotizare socotit până acum. Urmarea și absolvirea la zi a unui program de învățământ universitar, efectuarea serviciului militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, beneficierea, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale sau pensiile de invaliditate reprezintă perioade care sunt recunoscute în noua lege ca fiind asimilate, dar nu mai intră în calcularea stagiului minim de cotizare, atrage atenția analiza BNS.
Doar concediul pentru creșterea copilului până la doi ani intră în acest stagiu de cotizare contributiv.
Conform noii legislații privind pensiile, condițiile pentru obținerea unei pensii anticipate sau pentru beneficierea de reduceri de vârstă de pensionare în cazul muncii în condiții deosebite sau speciale sunt acum strâns legate de completarea unui stagiu de cotizare contributiv de 35 de ani. Aceasta înseamnă că, pentru a beneficia de aceste reduceri sau pensii anticipate, nu este suficient doar să se îndeplinească stagiul de cotizare, ci acesta trebuie să fie unul în care s-au achitat efectiv contribuțiile de asigurări sociale.
Aceeași condiție se aplică și în cazul reducerii vârstei de pensionare pentru femeile care au crescut mai mulți copii. Analiza realizată de Blocul Național Sindical (BNS) subliniază că reducerea vârstei de pensionare este condiționată de îndeplinirea unui stagiu complet contributiv.
Pentru generația decrețeilor, care a suferit din plin efectele restructurării industriale din anii '90 și a confruntat rate record ale șomajului, aceste noi prevederi legislative reprezintă un obstacol semnificativ. Îndeplinirea stagiului complet de cotizare necesar pentru pensionare va fi mult mai dificilă, având în vedere perioadele în care nu au putut lucra și, prin urmare, nu au putut contribui la sistemul de pensii. Această situație va afecta capacitatea multora dintre ei de a se pensiona la vârsta dorită sau de a beneficia de condiții mai favorabile de pensionare.
Impactul noii Legi a Pensiilor asupra speranței de viață a românilor
Legea după care s-au făcut pensionările până acum nu prevedea nicio legătură între vârsta de pensionare și speranța de viață. În funcție de acest nou indicator, guvernul se obligă să modifice stagiul de cotizare.
Însă începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa 5 la noua Lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maxim 3 ani.
În cazul în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață.
Dacă creșterea stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, Guvernul nu va modifica stagiul minim de cotizare.
Odată cu publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport prin care va verifica dacă stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcție de evoluția speranței de viață. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.
Mai mult, în situația în care sunt identificate abateri de la majorarea stagiului minim în funcție de speranța de viață, Guvernul este obligat să majoreze stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare. Un raport al Comisiei Europene prognozează o creștere accentuată a speranței de viață, atât la femei, cât și la bărbați (ca urmare a revenirii după diminuarea consistentă înregistrată în timpul pandemiei de Covid-19, ce a afectat în primul rând persoanele în vârstă), începând cu 2030, atrage atenția analiza BNS.
Cum vor fi afectați nu doar viitorii pensionari, dar și mediul de afaceri și angajații activi în câmpul muncii
Noua lege a pensiilor introduce măsuri care vizează modul de majorare a pensiilor, precum și mecanisme de corecție în cazul unor abateri de la aceste reguli. Unul dintre punctele atinse de lege se referă la posibilitatea sancționării angajaților și companiilor prin creșterea contribuțiilor de asigurări sociale, mai ales în contextul majorărilor electorale de pensii.
Potrivit legii, începând cu anul 2025, valoarea punctului de referință pentru pensii va fi ajustată anual în ianuarie. Ajustarea va fi bazată pe rata medie anuală a inflației și pe 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, așa cum sunt acești indicatori raportați de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, legea stabilește că procentul de majorare nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii doi ani.
Consiliul Fiscal va avea un rol important în monitorizarea respectării acestor reguli de majorare a pensiilor. În fiecare an în luna iunie, acesta va întocmi un raport privind respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință și impactul financiar al eventualelor abateri, arată sursa citată. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal. În cazul constatării abaterilor, autoritățile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referință.
În plus, începând cu anul 2027 și din trei în trei ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în raport cu proiecțiile Ageing Working Group (AWG). În situația în care cheltuielile cu pensiile publice depășesc procentul din PIB stabilit în raport, autoritățile vor lua măsuri necesare pentru a reveni la nivelul referinței stabilite, inclusiv prin creșterea contribuțiilor de asigurări sociale de stat.
