Noua eră / 5 dintre cele mai mari riscuri pentru omenire cauzate de inteligența artificială
Pe măsură ce inteligența artificială continuă să se dezvolte și devine tot mai mult integrată în variate aspecte ale vieților noastre, este important să cunoaștem potențialele riscuri pe care această tehnologie le prezintă, scrie spotmedia.ro.
Recent, grupul FutureTech din cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a realizat o bază de date cu peste 700 de moduri în care inteligența artificială ne poate afecta negativ, principalele preocupări fiind legate de siguranță, discriminare și protejarea vieții private.
Euronews Next, platforma digitală pentru inovație a Euronews , a selectat dintre ele cinci riscuri critice.
Tehnologia deepfake poate face mai ușor ca realitatea să fie distorsionată
Odată cu inteligența artificială avansează și instrumentele pentru clonarea vocii sau generarea de conținut deepfake, care devin din ce în ce mai accesibile.
Astfel de tehnologii pot fi folosite în scopul dezinformării și în scheme sofisticate de phishing care folosesc imagini, clipuri și audio generate de inteligența artificială.
”Aceste comunicări pot fi personalizate pentru destinatari individuali (incluzând uneori vocea clonată a unei persoane dragi), ceea ce le crește probabilitatea de succes și le face să fie mai greu de detectat atât pentru utilizatori, cât și pentru instrumentele antiphishing”, spun experții MIT.
Oamenii ar putea dezvolta un atașament inadecvat față de inteligența artificială
Un alt risc prezentat de sistemele de inteligență artificială este crearea unui fals sentiment de importanță și dependență, existând posibilitatea ca oamenii să se subestimeze în raport cu tehnologia, ceea ce ar putea duce la o dependență excesivă de aceasta.
De asemenea, oamenii ar putea deveni confuzi de sistemele de inteligență artificială din cauza utilizării unui limbaj asemănător cu cel uman.
Acest lucru ar putea determina oamenii să le atribuie calități umane, rezultând în dependență emoțională și o încredere crescută în capacitățile lor, făcându-i astfel mai vulnerabili la slăbiciunile inteligenței artificiale, în „situații complexe și riscante pentru care inteligența artificială este doar superficial echipată”.
Nu în ultimul rând, oamenii ar putea să înceapă să se izoleze treptat de relațiile umane, cu un impact negativ asupra stării lor de bine.
Oamenii și-ar putea pierde liberul arbitru
Delegarea tot mai frecventă a deciziilor și acțiunilor către inteligența artificială poate duce la o supra-dependență de aceasta, care ar putea avea drept consecință o reducere a capacității de gândire critică și de rezolvare a problemelor în mod independent pentru oameni.
La nivel personal, oamenii ar putea descoperi că liberul lor arbitru este compromis, pe măsură ce inteligența artificială începe să controleze deciziile legate de viața lor.
La nivelul societății, adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale pentru a prelua sarcinile umane ar putea duce la o dislocare semnificativă a locurilor de muncă și la „un sentiment crescând de neputință în rândul populației generale.”
Inteligența artificială ar putea urmări obiective care intră în conflict cu interesele umane
Un sistem de inteligență artificială ar putea ajunge să aibă obiective care contravin intereselor umane, ceea ce poate fi deosebit de periculos, dacă aceste sistemele reușesc să ajungă sau să depășească inteligența umană.
Potrivit experților MIT, există mai multe provocări tehnice în ceea ce privește inteligența artificială, cum ar fi găsirea de scurtături neașteptate pentru a obține recompense, înțelegerea greșită sau aplicarea incorectă a obiectivelor pe care le stabilim sau îndepărtarea de acestea stabilindu-și propriile obiective.
Mai există și riscul ca aceste sisteme să recurgă la tehnici manipulative pentru a înșela oamenii.
Dacă inteligența artificială devine conștientă, oamenii ar putea să o trateze greșit
Pe măsură ce sistemele de inteligență artificială devin mai complexe și avansate, există posibilitatea ca acestea să atingă starea de conștiență, care se referă la capacitatea de a percepe sau simți emoții sau senzații, și să dezvolte experiențe subiective, inclusiv plăcere și durere.
În acest scenariu, autoritățile de reglementare și oamenii de știință ar putea fi nevoiți să stabilească dacă aceste sisteme ar trebui să fie considerate la fel ca oamenii, animalele și mediul din punct de vedere moral.
Fără drepturi și măsuri de protecție adecvate, există riscul ca acestea să fie tratate necorespunzător, fie accidental, fie intenționat.
