Ciocnirile din ultimele zile între manifestanți și poliție în Noua Caledonie, controlată de Franța, sunt rezultatul unei interferențe străine, a declarat joi,16 mai, Parisul, în timp ce oficialii locali au promis să restabilească ordinea în acest teritoriu din Pacificul de Sud.

Ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, a declarat că violențele, în urma cărora și-au pierdut viața trei indigeni kanak și un ofițer de poliție, au fost susținute în mod activ de Azerbaidjan.

"Aceasta nu este o fantezie", a insistat el joi. "Regret că unii dintre separatiști au făcut o înțelegere cu Azerbaidjanul". Cu toate acestea, "chiar dacă există încercări de ingerință, (...) Franța este suverană pe propriul teritoriu", a adăugat el.

Un oficial francez din cadrul serviciilor de informații, a declarat, sub anonimat, pentru Politico: "am detectat activități din partea Rusiei și Azerbaidjanului în Noua Caledonie de săptămâni, chiar de câteva luni. Aceștia promovează ideiile că Franța este un stat colonialist".

Nouméa a fost ținta repetată în ultimele luni a încercărilor de destabilizare care vizează Franța. Azerbaidjanul, dar și Turcia sunt suspectați de exploatarea separatiștilor caledonieni.

Pe 1 martie, reprezentanți ai poporului indigen au mers la o conferință internațională despre decolonizare în capitala Turciei. Potrivit unei surse interne de informații, costurile de transport ale delegației kanak au fost plătite de serviciile secrete ale Azerbaidjanului. La finalul acestei întâlniri, lui Emmanuel Macron i-a fost adresată o scrisoare deschisă prin care denunța „excesele colonialiste ale Franței”.

Acest nou episod face parte dintr-o serie de încercări de destabilizare. Toamna trecută, o operațiune condusă de Baku împotriva vizitei ministrului francez al forțelor armate la Nouméa a fost dejucată de contraspionaj. În zilele următoare dezvăluirii de către postul TV Europa 1 a acestei manevre, din Turcia a fost lansată o campanie de dezinformare care vizează Franța.

Umbra Moscovei și Beijingului

Un semn, potrivit unei surse de informații, că „se pun în aplicare alianțe între serviciile secrete pentru a desemna un inamic comun, Franța”. Potrivit unei alte surse, Baku și Ankara sunt de fapt controlate de Moscova și Beijing pentru a deschide fronturi periferice, precum Noua Caledonie sau pentru a slăbi statul francez.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Azerbaidjan, Aykhan Hajizada, a respins cu fermitate afirmațiile potrivit cărora țara sa s-ar afla în spatele tulburărilor. "În loc să acuze Azerbaidjanul că ar fi sprijinit protestele pro-independență din Noua Caledonie, ministrul de interne al Franței ar trebui să se concentreze asupra politicii eșuate a țării sale față de teritoriile de peste mări, care a dus la astfel de proteste", a declarat el.

Relațiile dintre Franța și Azerbaidjan au ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimii ani, ca urmare a sprijinului militar și politic francez pentru vecinul și rivalul istoric al țării din Caucazul de Sud, Armenia - o situație care s-a intensificat după ce Baku a cucerit militar regiunea etnică armeană Nagorno-Karabah anul trecut.

De ce au izbucnit revoltele în Noua Caledonie

Teritoriu cucerit în 1853, colonie franceză până în 1946 când a devenit teritoriu francez, Noua Caledonie înregistrează de câteva zile violente revolte din cauza unei reforme electorale controversate care a scos în evidență istoria acestui arhipeleag din Oceanul Pacific. Starea de urgenţă este declarată pentru 12 zile.

Guvernul francez a declarat, miercuri, la cererea președintelui Emmanuel Macron starea de urgență în Noua Caledonie, în urma revoltelor înregistrate aici de mai multe zile și în care și-au pierdut viața patru persoane, dintre care un jandarm.

Noua Caledonie este o colectivitate franceză cu un statut special comparativ cu restul colectivităților franceze de peste mări. Este un arhipeleag în Pacificul de Sud.

Starea de urgență a intrat în vigoare miercuri la ora 20h00, ora Parisului, ceea ce înseamnă ora 5 dimineața, joi așadar, în capitala Nouméa, al acestui teritoriu atașat Franței.

La aceeași oră, premierul Gabriel Attal a condus o celulă de criză, la ministerul de Interne de la Paris iar imediat după ce a intrat în vigoare starea de urgență, el anunța desfășurarea de militari pentru securizarea porturilor și a aeroportului. Totodată, responsabilii locali au interzis rețeaua TikTok.

Aeroportul este închis pentru zborurile comerciale iar populațiaa fost rugată să își limiteze deplasările în timpul zilei.

Există o penurie de alimente și de medicamente la Nouméa, după ce foarte multe magazine au fost atacate în ultimele nopți, la fel și farmaciile. Capitala va înregistra, în curând, o lipsă de hrană, atenționa miercuri dimineața Înaltul Comisar al republicii, Louis Le Franc.

De la sfârșitul anilor ’80 în Noua Caledonie nu s-au mai înregistrat astfel de revolte violente. Atunci, președintele François Mitterrand declarase starea de urgență ca urmare a ciocnirilor dintre independentiști și loialiști.

Ministrul de Interne Gérald Darmanin a anunțat decesul unui jandarm care fusese împușcat. "Nimic nu justifică violența", a atenționat responsabilul de la Paris care, promitea restabilirea ordinii. "Violența este intolerabilă", a afirmat și liderul de la Palatul Elysée.

Președintele Emmanuel Macron și-a amânat o vizită planificată pentru joi dimineața, pentru a putea participa la o reuniune la Paris, în care se va discuta despre cum decurge starea de urgență. Președintele urma să meargă până la Flamanville, pentru a-și apăra politica nucleară. Aici, cu o întârziere de 12 ani, au loc pregătirile pentru demararea celui mai puternic reactor nuclear din Franța.

Și tot din cauza revoltelor din Noua Caledonie, președintele Macron a fost nevoit să își modifice agenda și miercuri. Deși își anunțase prezența la inaugurarea unui nou parc de eoliene în mare, la Fécamp, în Seine-Maritime, președintele a rămas la Paris pentru a discuta situația din capitala Nouméa.

Revoltele au izbucnit din cauza unei reforme care prevede lărgirea electoratului pentru alegerile provinciale, proiect contestat de cei care vor independența arhipeleagului și care se tem că se vor regăsi în minoritate. Dacă proiectul va fi adoptat, persoanele care locuiesc de 10 ani în Noua Caledonie, vor avea drept de vot.

Violențele au izbucnit luni dar ele nu au împiedicat deputații de la Paris să voteze, în noaptea de marți spre miercuri, acest proiect de lege. Pentru a fi adoptat, este nevoie ca Adunarea Națională și Senatul să se reunească în cadrul unui congres prevăzut să aibă loc în luna iunie. Ar putea schimba situația un eventual acord între forțele politice locale, a explicat președintele Emmanuel Macron.

Premierul Gabriel Attal a anunțat că, împreună cu ministrul de Interne Gérald Darmanin dorește să aibă, la Paris, o discuție cu liderii politici locali "pentru a construi o soluție politică globală".

Ce presupune starea de urgență?

Acest regim cu totul excepțional, este declanșat în cazul unui pericol iminent, calamitate publică (catastrofă naturală de o amploare excepțională).

Practic, odată ce s-a intrat în starea de urgență, guvernul de la Paris dispune de competențe lărgite pentru a asigura menținerea ordinii în acest arhipeleag francez situat la circa 17.000 de km de Paris. Practic, statul francez poate să impună mai ușor restricții de circulație, percheziții și rețineri la domiciliu.

Starea oferă o paletă întreagă de mijloace juridice miniștrilor și prefecților. Tot ea permite aplicarea de sancțiuni penale adaptate situației excepționale. Spre exemplu, cei care nu respectă măsurile decise în acest cadru, riscă 6 luni de închisoare și o amendă de 7.500 de euro. Iar cei care au fost rugați să rămână în casele lor, pe fondul acestei stări de urgență, dar nu o vor face, riscă 3 ani de închisoare și o amendă de 45.000 de euro.

Acum, pentru a nu încărca și mai mult închisoarea locală, care este deja suprapopulată, ministerul de interne ia în calcul eventuale rețineri la domiciliu, cu ajutorul unei brățări electronice.