Pe lângă problema legată de opoziția Austriei privind extinderea Schengen, România se vede confruntată cu o nouă problemă, Olanda, stat unde scena politică e dată peste cap după ce pe primul loc la legislative a ieșit un partid extremist anti-imigrație.

O nouă încercare privind Schengen ar putea avea loc în decembrie FOTO Shutterstock

Partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders, cu poziție anti-imigrați și eurosceptic, a obținut victoria în alegerile legislative din Olanda. Rezultatele preliminare arată că va avea 37 de mandate, în timp ce pe locul doi e o alianță de stânga din jurul lui Frans Timmermans, care a obținut doar 25 de voturi, iar pe trei este VVD, formațiunea din care face parte și premierul demisionar, Mark Rutte. Apoi urmează Noul Contract Social, cu 20 de mandate, iar lista e completată de formațiuni care au strâns sub 10 mandate. Pentru majoritatea parlamentară sunt necesare 76 de voturi.

Olanda este unul dintre statele-cheie în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în condițiile în care batavii încă se opun primirii în zona de liberă circulație a bulgarilor. Iar pentru România și Bulgaria votul e dat la comun. Oricum, atât autoritățile de la București cât și cele de la Sofia se confruntau cu un „nu” clar din partea Austriei, unde premierul, ministrul de Externe și ministrul de Interne au declarat public opoziția față de primirea de noi state în Schengen.

Fost ministru de Externe: „Rezultatul ne încurcă“

Contactat de „Adevărul”, Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, consideră că rezultatele din Olanda nu sunt prea încurajatoare pentru forțarea unui vot privind Schengen în decembrie.

„Rezultatul ne încurcă. Din perspectiva faptului că indiferent care ar fi poziția față de noi, chiar presupunând că nu s-a schimbat aceasta, însă opoziția față de Bulgaria, care încă e menținută, ne încurcă și pe noi, iar acum rezultatul nu e îmbucurător”, a afirmat fostul ministru de Externe.

Cioroianu consideră că rezultatul e un mesaj care va agita scena politică din Olanda. „E o contestare deschisă a partidelor mainstream. Dacă facem o comparație cu precedentele alegeri, e limpede că e în creștere acest curent de extremă. Eu cred că va fi o răbufnire la alegerile pentru Parlamentul European. Ce va fi după, nu știu, însă la europene întotdeauna e un vot de protest. În mod categoric e o creștere a acestor curente alternative față de politica de tip clasic”, a completat fostul ministru de Externe.

În rândul reprezentanților Coaliției, părerile sunt împărțite în ceea ce privește modul cum poate influența poziționarea pe tema Schengen situația din Olanda.

„Rezultatul din Olanda poate reprezenta o problemă pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen. Pentru că partidele democratice și proeuropene ar putea fi tentate să copieze retorica partidului care a ieșit pe primul loc, deși până acum au avut un discurs pro extindere. Însă potrivit declarațiilor de după publicarea rezultatelor preliminare, partidele proeuropene vor forma, sper, o coaliție, iar această coaliție își va menține poziția privind ridicarea veto-ului aplicat Bulgariei”, a afirmat Victor Negrescu , eurodeputat PSD, pentru „Adevărul”.

Speranța că tot oamenii lui Rutte decid

În schimb, eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan prezintă nuanțat întreaga situație. Reprezentantul PNL susține că e posibil ca negocierile pentru un nou guvern să dureze o perioadă îndelungată, dând exemplul constituirii Cabinetului Rutte, în 2022, după zece luni de negocieri. „Cred că formarea guvernului din Olanda nu va avea un impact imediat. Cred că actualul premier, Mark Rutte, va continua ca premier interimar cel puțin câteva luni de zile. Partea bună este că Olanda a fost corectă față de noi, a spus ce se așteaptă de la țara noastră anul trecut. Noi ne-am îndeplinit obiectivele, inclusiv eliminarea MCV, iar Guvernul a solicitat Parlamentului mandatul pozitiv pentru Schengen. Mandatul rămâne în vigoare, așa că Olanda e în continuare un partener”, a punctat Mureșan.

În schimb, liberalul susține că e așteptat ca Olanda să-și schimbe poziția și față de Bulgaria, în condițiile în care Cabinetul Rutte a cerut o serie de reforme și de la autoritățile din Sofia pentru a nu se mai opune aderării la Schengen, mai ales că România e cuplată la vot cu Bulgaria.

„Cred că în Olanda va exista un guvern proeuropean, probabil condus de Frans Timmermans, având ca partener partidul lui Rutte, dar vor avea nevoie de alte partide mai mici. Formarea Coaliției va fi lungă și dificilă. Antieuropeanul care a câștigat ieri alegerile nu va juca un rol în formarea guvernului, dar mesajul său și susținerea dobândită vor avea un impact pe termen lung în ceea ce privește politicile olandezilor”, a conchis Mureșan.