NOU! Ce se mai întâmplă cu Laura Kovesi și candidatura pentru funcția de procuror-șef al UE
NOU! Ce se mai întâmplă cu Laura Kovesi și candidatura pentru funcția de procuror-șef al UE. Surse diplomatice apropiate negociatorilor din partea statelor UE au declarat, pentru HotNews.ro , că numirea unui procuror-șef european ar trebui să se facă destul de repede, pentru ca acesta să poată organiza activitatea viitorului Parchet European (EPPO) care să funcționeze din noiembrie 2020.
Reamintim că, prin codecizie, Parlamentul European și Consiliul UE (cele 22 de state menbre UE care au aderat la Parchetul European) trebuie să aleagă un procuror-șef european.
În situația curentă, procurora româncă Laura Kovesi este propunerea oficială a Parlamentului European pentru funcția de procur-șef european. De asemenea, Parlamentul European a desemnat o echipă de negociere formată din 3 europarlamentari pentru a negocia cu Consiliul UE (în format COREPER) numirea noului procuror-șef al UE: Claude Moraes (preşedintele Comisiei LIBE, grupul S&D, britanic), Ingeborg Grassle (preşedinta Comisiei CONT, grupul PPE, germană) şi Judith Sargentini (vicepreşedinta Comisiei LIBE, grupul Verzilor, olandeză).
De partea cealaltă, Consiliul COREPER (ambasadorii la UE ai celor 22 de state) au optat la șefia EPPO pentru procurorul Jean-Francois Bohnert (Franța). Acesta a primit 50 de puncte, pe un vot indicativ în Consiliul COREPER. Laura Kovesi (România) și Andres Ritter (Germania) au luat câte 29 de voturi la acel vot indicativ, în 20 februarie.
Mai departe, la negocierile cu Parlamentul European, din partea Consiliului COREPER vor merge 3 ambasadori, din statele UE aderente la Parchetul European și care preiau în continuare de la România Președinția Rotativă a Consiliului UE. Astfel, negociatorii din partea Consiliului, de care va depinde soarta lui Kovesi, ar urma să fie ambasadoarea Finlandei, Marja Rislakki, ambasadorul Croației, Mato Škrabalo, și ambasadorul Portugaliei, Nuno Brito.
Un diplomat apropiat echipei de negociere a COREPER a explicat pentru HotNews.ro , sub protecția anonimatului, care este situația la zi:
Din partea COREPER, ambasadoarea Finlandei, Marja Rislakki, conduce discuția privind numirea procurorului-șef european. Finlanda este „neutră și imparțială”.
„Nu a fost încă decisă următoarea ședință și când va începe negocierea COREPER-Parlament”.
Finlanda va fi „honest broker” și „va încerca să găsească o soluție” pentru numirea procurorului-șef european - a mai spus diplomatul. El a mai arătat că Consiliul COREPER a votat o listă de preferințe, în capul căreia s-a situat candidatul francez, urmat de Kovesi și de germanul Ritter (la egalitate). De aici ar reieși că, din acest punct de vedere, poziția Parlamentului European este mai fermă decât a COREPER, pentru că președintele PE, Antonio Tajani, a transmis Consiliului UE o singură opțiune pentru funcția de procuror-șef european: Laura Kovesi.
„Ca urgență, încercăm să găsim o soluție cu Parlamentul European, dar este imposibil de estimat cât vor dura negocierile. Timpul este însă limitat, pentru că EPPO ar trebui să fie operațional din noiembrie 2020. Și noul procuror-șef va avea mult de lucru, pentru că el sau ea va fi șeful EPPO și va trebui să organizeze munca acestui birou, să direcționeze activitățile, să ia decizii potrivit regulamentului european. Deși pare o dată îndepărtată noiembrie 2020, numirea trebuie făcută suficient de rapid. Dar este deficil de estima acum calendarul”.
„Consiliul trebuie să se pronunțe prin majoritatea simplă a celor 22 de state participante. Va fi un nou vot în COREPER, dacă va fi nevoie, dacă echipele de negociere vor ajunge la o poziție comună a COREPER cu Parlamentul European. Și, dacă statele membre nu sunt pe aceeași linie, teoretic, va putea fi un nou vot, dar nu știm acum dacă va fi nevoie”.
„(În 20 ebruarie - n.r.) a fost un vot secret în ședința COREPER, nu știm cine, cum a votat. Nu știm motivele pentru care statele membre au ales un anumit candidat. Finlanda, care va deține Președinția Consiliului UE în semestrul II, va trebui să găsească o soluție comună și să urmărească o soluție bună pentru Uniunea Europeană”.
Rezultatul viitoarelor alegeri parlamentare din Finlanda, din 14 aprilie, nu va avea niciun efect asupra procesului de negociere pentru numirea procurorului-șef european. „Parchetul European nu reprezintă o miză de dezbatere internă în Finlanda”.
În data de 22 februarie, HotNews.ro transmis o solicitare oficială Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Justiției, pentru a preciza care a fost votul dat de ambasadoarea României la UE, Luminița Odobescu, în Consiliul COREPER din 20 februarie, în care s-a adoptat următoarea listă de candidați pentru funcția de procuror-șef european: Jean-Francois Bohnert - 50 de puncte, Laura Kovesi - 29 puncte, Andres Ritter 29 puncte. Votul a fost secret și nici în ziua de azi nu a fost făcută publică opțiunea exercitată de ambasadoarea româncă, Luminița Odobescu.
Nu am primit încă un răspuns oficial din partea instituțiilor statului român, deși declarațiile date de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și de premierul Viorica Dăncilă indică faptul că Guvernul României, care asigură și Președinția Consiliului UE, nu a susținut candidatul român. Presa internațională a constatat atunci că Guvernul Dăncilă i-a pus piedici candidatului român.
Între timp, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a dat o declarație confuză, la Europa FM, în februarie, evitând, cu mari eforturi, să spună cum a votat ambasadoarea româncă la UE, Luminița Odobescu, în cadrul COREPER, în privința candidatei românce la funcția de procuror-țef european, Laura Kovesi.
Declarația lui Ciamba arată cam așa, transcrisă:
„Deci asta este un... deci stați un pic aceasta cu alege... deci cu alegerile din Republica Moldova sau cu... La care să... (...) Deci este o chestiune care eu cred că.... în fine, cred că Ministerul Justiției, care de fapt gestionează prin Consiliul JAI tot subiectul, cred că poa' să vă spună sau poa' să discute, poa' să vă zică exact ce-a fost... Eu cred că... (...) Deci eu vă zic... Mecanismele deicizonale care sunt acolo, bineînțeles că mandatul respectiv este..., va fi, este un lucru care este gestionat de cel care gestionează Consiliul respectiv. Eu cred că e vorba de.... Deci v-am zis, aici e Consiliul JAI și nu cred că... Bh... acuma acest lucru cred că nici nu.... nu... deci eu nu... , noi nu... neavând nicio legătură cu acest proces... În fine...”.
