Recentele proteste din mai multe țări ale lumii împotriva serviciului de protecție a copilului din Norvegia pentru preluarea agresivă în custodie a copiilor de la părinții lor, mulți de origine străină, arată că autorităților ar trebui să acorde mai multă atenție diferențelor culturale și să introducă o serie schimbări importante, susțin experți citați de Xinhua într-o amplă analiză publicată vineri.

În timp ce serviciul de protecție a copilului din Norvegia, Barnevernet, și susținătorii săi cred că acesta este strict preocupat de apărarea drepturilor copilului, alții susțin că a ridicat copiii cu forța de la părinții lor biologici, încălcând astfel drepturile omului ale membrilor familiilor în cauză, notează agenția chineză de știri.

Psihologul Judith van der Weele, care a lucrat mult cu familiile minorităților etnice din Norvegia, susține că pentru părinții imigranți reprezintă o mare provocare să-și arate competența parentală serviciului norvegian de protecție a copilului.

"Le este frică de Barnevernet și această teamă accentuată îi împiedică să ceară ajutorul de bună voie. Influența zvonurilor împotriva Barnevernet este atât de mare, încât mulți părinți străini ajung chiar să-și trimită înapoi copiii în țara natală pentru a nu-i pierde", a declarat psihologul pentru Xinhua.

Ea a spus că unii părinți imigranți primesc multe "sfaturi nesănătoase" împotriva Barnevernet și pur și simplu se comportă nenatural atunci când se întâlnesc cu stafful instituției, în loc să se relaxeze și să arate că relația cu copiii lor este una normală.

"Barnevernet, de cealaltă parte, nu are competența și expertiza asupra diferențelor culturale și a factorilor care ar putea ajuta la folosirea a diferite obiceiuri și tradiții culturale pentru a ajunge la înțelegere și încredere reciprocă", a afirmat Judith van der Weele.

Cazul cuplului româno-norvegian de religie penticostală ai cărui cinci copii au fost preluați în custodie de Barnevernet în noiembrie anul trecut a provocat multe discuții și controverse, notează Xinhua.

Românul Marius Bodnariu și soția sa Ruth, din Norvegia, au folosit pedepse corporale pentru creșterea copiilor, o metodă care este ilegală în Norvegia. Ei recunosc acest lucru dar precizează că nu se așteptau să-și piardă copiii din acest motiv.

Unii creștini au exprimat opinia că Barnevernet pur și simplu a discriminat acest cuplu din motive religioase și din cauza naționalității lor, scrie Xinhua. Peste 60.000 de persoane au demonstrat din ianuarie împotriva Barnevernet în acest caz în SUA, România și multe alte țări europene, potrivit unei pagini Facebook anti-Bernevernet, notează agenția chineză de știri.

La 16 aprilie, au avut loc proteste în 63 de orașe din 20 de țări împotriva Barnevernet, o urmare a multor evenimente similare din anii precedenți care au făcut diferite națiuni să pună sub semnul întrebării modul în care serviciul în cauză gestionează chestiunea sensibilă a protecției copilului în Norvegia.

Oficiali din cadrul Directoratului norvegian pentru copii, tineret și afaceri familiale (Budfir), care răspunde de Barnevernet, au spus că aceste critici reprezintă o provocare pentru serviciul de protecție a copilului, întrucât acesta depinde de încredere pentru a-și face bine treaba.

De asemenea, ei susțin că legile norvegiene care se asigură că minorii nu suferă niciun fel de violență trebuie respectate de oricine trăiește în Norvegia.

"Legea privind protecția copilului (The Child Welfare Act, CWA) prezintă responsabilitățile serviciului în cauză și obiectivul său principal de a se asigura că copiii care trăiesc în condiții care le pot dăuna sănătății și dezvoltării beneficiază de ajutorul și îngrijirea necesare", a spus Anders Henriksen, șef de secție la Bufdir.

"CWA se aplică în cazul tuturor copiilor din Norvegia, indiferent de statutul, mediul sau naționalitatea lor", a adăugat el.

Gro Hillestad Thune, o avocată norvegiană pentru drepturile omului, a declarat pentru Xinhua că sistemul în care Barnevernet primește prea multă autoritate pentru a decide în interesul copilului este unul care nu poate fi justificat.

"Mulți angajați din birourile locale ale Barnevern fac tot posibilul pentru a ajuta familiile cu probleme și a-i apăra pe copii împotriva abuzurilor. Dar sistemul în sine trebuie să fie schimbat fundamental", a spus Thune.

"Sistemul actual, așa cum operează astăzi, nu asigură copilului și părinților o protecție legală adecvată împotriva amestecului public nefondat și nejustificat în viața familiei lor", a adăugat Thune.

Ea susține că problema evidentă este că angajații individuali dețin prea multe atribuții care în practică sunt incompatibile: pe de o parte, ei ar trebui să ajute părinții să se înțeleagă cu copiii și, pe de altă parte, au puterea de a decide că minorii pot fi ridicați din locuința familiei.

"Lucrul de care avem nevoie în această țară este o discuție profundă și un dialog între autorități și diverși experți pentru a identifica slăbiciunea sistemului actual și căile posibile de a-l ameliora. O soluție posibilă ar fi separarea sarcinii de a ajuta familiei de autoritatea de a dispune preluarea copilului de la părinți", a opinat Thune.

"Modul în care operează sistemul de justiție în cazuri de protecție a copilului trebuie analizat atent și ameliorat. Barnevernet, așa cum operează azi în comunitățile locale, nu cooperează suficient cu profesorii, lucrătorii din domeniul medical și membrii familiei", a mai spus avocata.

Vilde Reichelt, un consultant al Church City Mission din Oslo, o organizație umanitară din Norvegia, susține că Barnevernet în multe cazuri nu a comunicat suficient cu partenerii înainte de a le lua copiii și a adăugat că, pe de altă parte, mai multe programe de îndrumare i-ar putea ajuta pe părinții străini.

"Dacă vrei ca părinții străini să înțeleagă de ce ar trebui să nu mai folosească metode de creștere fizice, trebuie să faci mai mult decât să le pui o broșură în mâini și să le spui că este interzis", a declarat Reichelt pentru ziarul norvegian Aftenposten.

Ea a spus că în unele cazuri părinții au fost condamnați la închisoare pentru metodele folosite în creșterea copiilor și și-a exprimat speranța că acești părinți vor putea pe viitor să-și schimbe atitudinea urmând cursuri de îndrumare parentală și să-și primească copiii înapoi.

Directorul Bufdir, Mari Trommald, a declarat pentru Aftenposten că există un risc mare ca Barnevernet, din cauza lipsei de înțelegere a altor culturi, să înțeleagă greșit și să intervină rapid în cazurile unor familii din alte țări.

Potrivit ei, din cele 1.665 de cazuri din 2014 când copiii au fost preluați în custodie de Barnevernet, 424 erau copii ale unor mame care nu sunt norvegience.

Scopul Barnevernet este de a reduce numărul cazurilor de preluare în custodie la minim și de a se concentra asupra prevenirii violenței familiale, a spus Trommald, adăugând că serviciul a fost în ultima perioadă mai alarmat și temător că ar putea face greșeli din cauza discuțiilor suscitate.

Thune susține că părinții imigranți trebuie să primească o șansă de a înțelege că în conformitate cu legea norvegiană orice fel de pedeapsă corporală este strict interzisă și că ei ar trebui să fie ajutați să învețe cum să-și crească copiii fără a folosi metode fizice.

"Când văd cazuri în care copiii sunt preluați de la părinți imigranți înainte ca aceștia să aibă șansa de a-și ameliora comportamentul, consider că acest lucru este un amestec public nejustificat contrar legii internaționale a drepturilor omului", a spus avocata.

"Politica de toleranță zero față de violența asupra copiilor trebuie în mod cert să fie susținută, dar această politică ar trebui implementată cu respectarea legăturilor foarte importante între copii și părinții lor biologici", a mai afirmat Thune.

AGERPRES