Norii fantomatici, asemănători celor de tip cirrus din atmosfera Terrei, ai gigantului de gheață au dispărut în mare parte, în urmă cu patru ani. Astăzi, doar un petic mai plutește deasupra polului sudic al planetei. Pentru o perioadă, dispariția norilor planetei Neptun a fost un mister chiar și pentru astronomi, însă acum oamenii de știință cred că au găsit explicația.

Datorită unei analize a observațiilor planetei Neptun, de aproape trei decenii, capturate de trei telescoape spațiale, oamenii de știință au stabilit că norii diminuați ai gigantului de gheață ar putea indica faptul că schimbările abundenței lor sunt sincronizate cu ciclul solar, potrivit unui studiu recent publicat, în jurnalul Icarus, notează CNN .

„Aceste date remarcabile ne oferă cea mai puternică dovadă de până acum că acoperirea norilor lui Neptun se corelează cu ciclul Soarelui. Descoperirile noastre susțin teoria conform căreia razele (ultraviolete) ale Soarelui, atunci când sunt suficient de puternice, pot declanșa o reacție fotochimică, ce produce norii lui Neptun”, a spus autorul principal al studiului, Imke de Pater, profesor de astronomie la Universitatea din California, într-un comunicat de presă.

În timpul ciclului solar, nivelul de activitate în câmpurile magnetice dinamice ale soarelui crește și scade. Câmpul magnetic se inversează la fiecare 11 ani, potrivit NASA . Când există o activitate sporită asupra Soarelui, radiațiile ultraviolete mai intense bombardează sistemul solar.

Cu datele colectate de la telescopul spațial Hubble al NASA, Observatorul W.M. Keck din Hawaii și Observatorul Lick din California, oamenii de știință au observat 2,5 cicluri de activitate ale norilor, în perioada de 29 de ani de observații - timp în care reflectivitatea planetei a crescut în 2002 și a scăzut în 2007.

Neptun s-a luminat, din nou în 2015, înainte de a se întuneca în 2020, la cel mai scăzut nivel văzut vreodată. Atunci a dispărut cea mai mare parte a acoperirii norilor.

„Chiar și acum, patru ani mai târziu, cele mai recente fotografii pe care le-am făcut în iunie trecut încă arată că norii nu s-au întors la nivelurile lor anterioare”, a spus autorul principal al studiului, Erandi Chavez, doctorand la Centrul de Astrofizică, Harvard & Smithsonian, într-o declarație.

Descoperirile sunt „extrem de incitante și neașteptate, mai ales că perioada anterioară a lui Neptun de activitate, cu nori joși, nu a fost nici pe departe la fel de dramatică și prelungită”, a adăugat Chavez.

O corelație surprinzătoare

Autorii au descoperit, de asemenea, că la doi ani după vârful ciclului, mai mulți nori au apărut în jurul planetei Neptun - și cu cât erau mai mulți nori, cu atât planeta era mai strălucitoare, datorită luminii Soarelui, care se reflecta pe ea.

Această conexiune a fost „surprinzătoare pentru oamenii de știință, deoarece Neptun este cea mai îndepărtată planetă majoră a sistemului nostru solar și „primește lumina solară cu aproximativ 0,1% din intensitatea pe care o primește Pământul”, potrivit NASA. Descoperirile contrazic ideea ca norii să fie afectați de cele patru anotimpuri ale lui Neptun, care durează, fiecare, aproximativ 40 de ani.

Există însă un decalaj de doi ani între vârful ciclului solar și abundența crescută de nori a lui Neptun. Autorii cred că acest decalaj ar putea fi explicat prin fotochimia ce are loc în atmosfera superioară a planetei, care necesită timp pentru a produce nori.

Relația dintre luminozitatea crescută a Soarelui și formarea norilor s-ar putea datora generării de molecule ionizate, care pot acționa ca nuclee de condensare a norilor și pot ajuta la inițierea condensării, a spus Irwin.

„Este fascinant să poți folosi telescoapele de pe Pământ pentru a studia clima unei lumi aflate la mai mult de 2,5 miliarde de mile distanță de noi”, a declarat coautorul studiului Carlos Alvarez, astronom personal la Observatorul Keck, într-o declarație.

Echipa de cercetare monitorizează, în continuare, activitatea norilor lui Neptun, deoarece mai multă lumină UV ar putea, de asemenea, întuneca norii planetei, scăzând luminozitatea generală. În plus, furtunile planetei Neptun, care se ridică din atmosfera adâncă influențează acoperirea de nori a planetei - dar nu sunt legate de norii formați în atmosfera superioară.

Această variabilă ar putea interfera cu studiile care analizează corelațiile dintre norii produși fotochimic și ciclul solar. Mai multe cercetări ar putea sugera, de asemenea, cât de mult ar putea dura absența norilor.

Aceste activități, la rândul lor, nu numai că ar putea extinde cunoștințele astronomilor despre Neptun, dar ar putea și ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine numeroasele exoplanete din afara sistemului solar, despre care se crede că au caracteristici similare cu gigantul de gheață, potrivit NASA.