Ucrainenii au primit primele avioane F-16, iar marea lor speranță este că acestea vor fi decisive în război. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu a fost ofițer de aviație și explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, în ce măsură ar putea schimba aceste avioane cursul războiului.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că primele avioane F-16 donate de aliați țării sale au ajuns deja în Ucraina, după doi ani de așeptare. Aeronavele sunt dotate cu arme de ultimă generație și vor intra curând în luptă. Construite de Lockheed Martin (LMT.N) , avioanele F-16 au fost cerute insistent de Ucraina, datorită puterii lor de distrugere şi disponibilităţii globale. Ele sunt echipate cu un tun de 20 mm şi pot transporta bombe, rachete şi proiectile. În total, Ucraina ar trebui să primească 79 de F-16, iar deocamdată au sosit primele 10. Avioanele provin din trei țări - SUA, Țările de Jos și Danemarca. Ucrainenii, prin vocea lui Zelenski, sunt nemulțumiți și spun că ar avea nevoie de peste 100.

Evident, experții se întreabă în ce măsură vor reuși aceste avioane să-i ajute pe ucraineni să câștige războiul sau cel puțin să tranșeze bătălia aerului. Optimiștii se așteaptă acum, la fel cum se așteptau atunci când Ucraina a primit tancurile Abrams sau celebrele HIMARS, ca acestea să schimbe cursul războiului, însă s-a dovedit că lucrurile nu au stat deloc așa. De cealaltă parte, pesimiștii consideră că indiferent ce arme va primi de acum încolo Ucraina, soarta războiului este pecetluită, iar lucrurile nu vor continua decât să se agraveze.

„Adevărul” a discutat pe această temă cu Hari Bucur Marcu , expert în securitate militară, fost coordonator academic al Centrului de Studii NATO din București și fost ofițer de aviație în Armata Română.

Hari Bucur Marcu îndeamnă la un optimism moderat și spune că avioanele F-16 vor avea un impact, însă nu unul decisiv.

„Trebuie să înțelegem că războiul acesta este un pic straniu sau, mă rog, atipic față de altele. Spun atipic în sensul în care niciunul dintre combatanți nu a reușit să aibă supremație aeriană. Sau controlul exclusiv al spațului aerian. Avionul F-16 depinde și de tipul de înarmare foarte mult. Aceasta a fost conceput ca o platformă de luptă specială pentru a dobândi și a menține supremația aeriană. Altfel spus, pentru a interzice inaimicului să opereze în spațiul aerian așa cum vrea. Vorbim de un avion multirol, un avion care poate lupta la fel de bine și lovi o țintă aeriană, la fel cum să lovească la sol aeroporturi, aerodromori, depozite de muniție și așa mai departe”, spune fostul ofițer de aviație.

Mai bune decât avioanele rușilor

În opinia sa, rușii nu au avioane care să concureze un F-16, însă asta nu înseamnă că aeronavele recent intrate în dotarea armatei ucrainene sunt invulnerabile.

„Dacă vorbim de lupta aeriană, sigur, o luptă aeriană directă între F-16 și oricare dintre avioanele rusești Suhoi s-ar încheia în avantajul lui F-16. Așa că, în principiu ar trebui să-i ajute mult pe ucraineni. Totuși, astfel de lupte sunt mai degrabă rare, iar în general sunt evitate. Adică dacă inamicul are un avion mai puternic decât tine, nu te lupți cu el, că nu are niciun rost. Iar rușii știu asta”, adaugă expertul.

El consideră că luptele aeriene dintre F-16 și MIG-urile forțelor aeriene rusești vor fi mai degrabă rare, iar confruntările vor arăta cu totul altfel.

„Nu mai avem lupte aeriene ca în Al Doilea Război Mondial în care te uiți în ochii inamicului și tragi cu mitraliera printre paletele eliciei. E cu totul altceva acum. Sunt rachete care se lansează aer aer de la distanțe foarte mari și așa mai departe, nu sunt luptele alea pe care le vedem în filme. Deci nu vai fi și nu e deloc ca în Top Gun”, mai spune el.

În opinia sa, avioanele rusești, chiar și cele de ultimă generație, nu se ridică la nivelul aeronavelor americane, europene sau chineze.

„Rușii nu au ajuns încă la un avion care să aibă puterea de lovire pe echivalentul lui F-16, nici nu mai vorbesc de alte avioane mai moderne decât F-16. Deci F-16 înseamnă a nu știu câta generație, pentru că americanii au unele mai noi și mai puternice”, subliniază Hari Bucur Marcu.

Cât de mult vor conta în război noile avioane

Avantajul ucrainenilor va fi important, nu însă și decisiv. În continuare, rușii vor avea anumite atuuri, iar atacurile cu drone sau cu bombe cu planare vor fi la fel de periculoase. Însă și în această privință F-16 pot fi de ajutor prin lovirea țintelor de unde sunt lansate rachetele și dronele inamicului.

„Se poate merge cu F-16 la misiuni de interzicere a prezenției inamicului în spațiul aerian. Acum contează și alte lucruri. Spre exemplu, nu o să se lupte un F 16, cu dronele care costă câteva mii de dolari. Anticipez că vor fi însă folosite în misiuni de lovire la sol, în principal. Nu vor mai aștepta să vină avioanele și rachetele rușilor, ci vor încerca să le lovească la sol”, punctează fostul ofițer de aviație.

În opinia sa, deși forțele aeriene ale Federației Ruse erau considerate printre cele mai puternice din lume, războiul din Ucraina a demonstrat că lucrurile nu stau chiar așa.

„Rușii au avut pe hârtie o concepție din aceasta de război integral, cu toate spațiile și aerian, și maritim, și terestru, în care mergeau cu forțe numeroase, bine echipate, bine înarmate, dar s-a văzut că lucurrile astea erau mai mult pe hârtie. Faptul că rușii s-au văzut nevoiți să ceară drone Iranului și muniție Coreei de Nord arată acest lucru. Pentru mine, dar și pentru alții care ne mai pricepem, lucrurile astea nu reprezintă o mare surpriză”, încheie Hari Bucur Marcu.

Atuurile avioanelor F-16

F-16 este un avion de luptă multirol conceput inițial ca avion de vânătoare cu greutate redusă. Proiectat inițial de General Dynamics și îmbunătățit de Lockheed Martin pentru US Air Force. Este un avion renumit pentru manvrabilitatea sa și se află în dotarea forțelor aeriene din țări ca SUA, Belgia, Danemarca, Norvegia, Țările de Jos, Taiwan, Polonia, Portugalia, România, Turcia și chiar Venezuela.

România a decis încă din 2008 să înlocuiască vechile MIG 21 cu avioane F-16. Ulterior, au fost achiziționate 17 avioane F-16 din Portugalia. Cel mai recent, România a achiziționat din Norvegia 32 de avioane F-16 Fighting Falcon care conform planului vor completa prima escadrilă.

Potrivit Defense Romania , cele 32 de avioane F-16 AM/BM norvegiene sunt în configurație M6.5.2, iar contractul include și motoare de rezervă și suport logistic. Acestea vor forma două noi escadrile. Ecsadrila 48 de la baza militară din Câmpia Turzii va fi formată din 16 avioane, iar toate vor ajunge în România până la finele acestui an. Ulterior, până la sfârșitul anului 2025 ar trebui livrate alte 16 avioane care ar urma să formeze o nouă escadrilă.

Întreaga a doua escadrilă - e vorba de Escadrila 48 de la Câmpia Turzii - formată din 16 avioane va fi livrată până la finalul anului acesta. Tot în 2024 vor fi livrate și o parte din ultimele 16 avioane care vor forma a treia escadrilă. În 2025, toate cele 32 de avioane vor fi livrate. Însă România nu se va opri la avioane F-16, ci acestea ar trebui să însemne doar tranziția spre un nou avion militar de generaţia cincea, F-35. Conform planului, România ar trebui să treacă la avioanele F-35 cel mai devreme după 2035.

Revenind la Ucraina, Forbes scrie că avioanele F-16 de curând sosite la Kiev sunt înarmate cu rachete AIM-9 de luptă cu ghidaj în infraroșu și AIM-120 ghidate de radar. Astfel, aceste avioane ar avea cu precădere rol în apărarea antiaeriană ucraineană, atât de greu încercată.

Nu în ultimul rând, avioanele F-16 primite de ucraineni au sisteme care lansează contramăsuri și rachete de semnalizare pentru a induce în eroare radarele și rachetele ghidate prin infraroșu. Se speră că ele vor fi eficiente în fața războiului electronic și a bruiajului rusesc care îi afectează enorm pe ucraineni.

Cine este Hari Bucur Marcu

Hari Bucur-Marcu are reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.

El are și o experiență mai mult decât îndelungată la cel mai înalt nivel. La nivel internațional a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF). La nivel național, Hari Bucur-Marcu e consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, iar în decursul timpului a fost coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO , dar a mai avut și alte funcții în Armata României.

A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina. Principalele subiecte ale materiei abordate în aceste cazuri cuprind: instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate, metodologii de evaluare a amenințărilor și a riscurilor, strategia națională de securitate, controlul civil și democratic asupra forțelor armate, operațiile expediționare ale NATO și de apărare teritorială, realizarea unui echilibru în noul concept strategic și reforma sectorului de securitate.

Ultima funcție deținută ca ofițer activ a fost cea de șef al Serviciului Strategii de Apărare, la Statul Major General, J-5. În perioada 1990 - 2003 a fost s-a implicat în aspecte esențiale ale reformei Armatei României, cu deosebire în relația cu NATO și a lucrat în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție. Este cavaler al Ordinului Național „Pentru merit”, în recunoașterea contribuției sale la integrarea României în NATO.