Fostul vicepreședinte al ANAF Șerban Pop – condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 13 ani pentru luare de mită – a primit marți, 24 octombrie, a 7-a amânare de pronunțare din partea Înaltei Curți, care urma să hotărască definitiv dacă acesta merge la pușcărie sau dacă, dimpotrivă, scapă prin prescripția faptelor. Judecătorii de la instanța supremă au amânat din nou soluționarea dosarului lui Șerban Pop pentru data de 7 noiembrie.

Șerban Pop a luat mită 2,5 milioane de euro de la afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu în scopul unei rambursări de TVA de aproximativ 50 de milioane de euro către Petromservice. Pe Pop l-au denunțat chiar Sorin Ovidiu Vîntu și unul dintre oamenii lui de bază, Zizi Anagnastopol.

Sentința penală pronunțată pe fond a fost dură: 13 ani de închisoare pentru luare de mită și menținerea sechestrului pe 23 de imobile (toate în Sectorul 1, București) până la concurența sumei de 2,5 milioane de euro – cât fusese șpaga luată de Pop.

Șerban Pop se ascunde în Italia, deoarece mai are un dosar pe rolul instanțelor: cel în care este acuzat că a luat mită de la afaceristul Horia Simu pentru a interveni la DIICOT în sensul închiderii Dosarului Cuprom.

În acest dosar a fost inculpată și Alina Bica, fosta șefă a parchetului anti-mafia, care a fost achitată de Înalta Curte. Au rămas în dosar Șerban Pop și Horia Simu, care au fost condamnați pe fond la câte 4 ani de pușcărie, însă procesul a fost trimis spre rejudecare la Curtea de Apel.

Pe data de 13.06.2023, Înalta Curte a rămas în pronunțare în dosarul mitei lui Șerban Pop de la oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu, dar de atunci a amânat soluționarea cauzei de 7 ori.

Șerban Pop cere aplicarea hotărârilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema „marii prescriipții”, sens în care a solicitat și ridicarea sechestrului de pe cele 23 de imobile pe care fostul vicepreședinte al ANAF le deține în Sectorul 1.

Motivare: Șerban Pop manifesta „un aplomb infracțional deosebit”

Curții de Apel București a explicat pe parcursul motivării deciziei de condamnare a lui Șerban Pop de ce inculpatul nu beneficiază de legea mai favorabilă după intervenția hotărârii CCR pe tema prescripției și de ce acesta a primit cea mai mare pedeapsă pentru luare de mită.

Ziare.com prezintă extrasele relevante din documentul prin care fostul vicepreședinte al ANAF – acum stabilit în Italia – a fost condamnat la una dintre cele mai mari pedepse pronunțate pentru luare de mită:

• „Evaluând circumstanţele concrete ale faptei, care au importanţă pentru stabilirea genului şi cuantumului pedepsei, Curtea reține că în 2008 inculpatul (n.r. – Pop Șerban), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (n.r. – Vîntu Ovidiu Sorin), suma de 5.000.000 euro, din care a primit suma de 2.500.000 euro, în patru tranșe succesive – 500.000 euro, în data de 08.09.2008, 500.000 euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 euro în data de 01.12.2008 si 500.000 euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…).
• Inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere si primire a mitei, folosindu-se de intermediarii (…), dar și de firme offshore.La evaluarea gravităţii faptei de luare de mită deduse judecății în prezenta cauză, Curtea are în vedere persoana inculpatului și atitudinea psihică a acestuia faţă de fapta comisă şi față de urmările acesteia.
• În ceea ce priveste acest aspect, Curtea reține că, analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă.
• În ceea ce privește persoana inculpatului (n.r. – Pop Șerban), acesta are vârsta de 47 ani și are pregătire juridică superioară, fiind avocat în Baroului București. În aceste condiții, este evident că inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a conștientizat perfect faptul că mijloace pe care le folosește în cadrul activității infracționale reprezentau mai degrabă forme de acțiune ale crimei organizate decât preocupări ale unui demnitar al Statului Român, astfel cum era vicepreședintele ANAF.
• Aceste funcții obținute de inculpatul (n.r. – Pop Șerban) în zorii carierei profesionale nu l-au responsabilizat, ci dimpotrivă, l-au determinat să aleagă o viață profesională dublă, marcată de aparenta distanțare de afacerile private în care era implicat, concomitent exercitării funcției publice.
• Martorul (…) consultant financiar specializat în înființarea de societăți off-shore, dar și persoană apropiată de inculpatul (n.r. – Pop Șerban), a arătat că, în intervalul 2003-2004, inculpatul i-a solicitat să se interpună prin intermediul societăților nerezidente pe care le deținea între persoana sa și afacerile pe care le avea în desfășurare.
• Prin acest mecanism, ce relevă un aplomb infracțional deosebit, inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a avut posibilitatea să își controleze în continuare afacerile, fiind în același timp la adăpostul limitărilor cauzate de cerințele legale din România în cazul funcționarilor publici.
• Comportamentul inculpatului (n.r. – Pop Șerban) după săvârşirea infracţiunii, în timpul procesului penal, a fost marcat de o atitudine nesinceră, de negare a săvârșirii faptei în ciuda evidenței probatoriului administrat. În plus, în plan procesual, inculpatul, prin avocații săi aleși, a dat dovadă de o evidentă dorință de tergiversare a soluționării prezentei cauze, dorință pentru realizarea căreia nu a precupețit niciun efort”, a arătat judecătorul în motivare.
• Șerban Pop și Horia Simu, împinși discret spre prescriptie

Judecătoarele Ioana Bogdan, Tatiana Rog și Lavinia Valeria Lefterache de la Înalta Curte au trims dosarul spre rejudecare pentru a doua oară, dosarul în care sunt judecați Șerban Pop și Horia Simu, prima soluție de acest fel fiind dispusă odată cu achitarea Alinei Bica, în 2019.

Fostul vicepreședinte al ANAF este acuzat în acest dosar că, în 2014, pe vremea când era avocat al SCA Pop Savin și Asociații, a cerut 2 milioane de euro de la Horia Simu, din care ar fi primit 150.000 de euro, în scopul de a interveni la vârful DIICOT, mai precis la Alina Bica, pentru a-l scăpa pe afacerist de Dosarul Cuprom.

Prin a doua trimitere spre rejudecare dosarul lui Simu și Pop este împins spre prescripție, după condamnarea celor doi la câte 4 ani de pușcărie, hotărâre pronunțată în septembrie 2022.

Potrivit DNA, în anul 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de 230.000 de euro (cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară), pentru a interveni la nivelul conducerii DIICOT în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal care îl privea pe omul de afaceri. O parte din aceşti bani ar fi ajuns la Alina Bica, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, la acea dată consilierul ei.

„La 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (denunţător în cauză), suma de 17.500 de euro din totalul sumei de 20.000 de euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop. Suma de 20.000 de euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 de euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat”, susţineau procurorii.

Distribuie Distribuie Comentarii