Nobel 2021: Cinci detalii insolite despre aceste premii şi istoria lor
Premiile Nobel, ajunse în acest an la cea de-a 120-a ediţie, sunt atribuite începând de luni şi până pe 11 octombrie la Stockholm şi Oslo. Cu această ocazie, jurnaliştii de la AFP au publicat un articol ce conţine cinci detalii mai puţin cunoscute despre aceste premii, atribuite unor persoane care au contribuit la progresul omenirii, potrivit dorinţei inventatorului lor, industriaşul suedez Alfred Nobel.
O greşeală la originea premiilor?
Pe 12 aprilie 1888, fratele mai mare al lui Alfred Nobel, Ludvig, a murit la Cannes, în Franţa. Însă cotidianul Le Figaro comite o greşeală şi anunţă pe prima sa pagină decesul lui Alfred, într-un articol foarte scurt: "Un om care nu ar putea decât cu greu să treacă drept un binefăcător al omenirii a murit ieri la Cannes. Este vorba despre domnul Nobel, inventatorul dinamitei". Ce urmări ar fi putut să provoace acest necrolog publicat înainte de termen asupra lui Alfred Nobel? Mulţi îi atribuie paternitatea înfiinţării acestor premii, subliniind ecoul pe care l-ar fi avut asupra formulei alese de Alfred Nobel pentru a-i recompensa pe acei oameni care au contribuit la "bunăstarea omenirii".
"Însă nu putem face altceva decât să ne imaginăm", deoarece incidentul (eroarea comisă de Le Figaro, n.r.) nu a fost evocat în corespondenţa lui, a subliniat biografa Ingrid Carlberg. Cât despre vizitatorii care au venit să îşi prezinte condoleanţele la conacul parizian al industriaşului suedez, ei au avut surpriza de a fi întâmpinaţi de un Alfred Nobel cât se poate de viu, aşa cum relata Le Figaro în ziua următoare.
Descoperiri tot mai vechi
Conform testamentului creatorului lor, aceste recompense trebuie să fie acordate celor care au servit omenirea "pe parcursul anului precedent". Dar, încă din 1901, această instrucţiune nu a fost niciodată imperativă. Datorită nevoii unui anumit recul în ceea ce priveşte analiza lucrărilor ştiinţifice şi a creşterii mecanice a numărului de savanţi premiaţi cu Nobel, cercetări vechi de mai multe decenii au fost premiate. Aşa s-a întâmplat şi cu John B. Goodenough, devenit în 2019 cel mai vârstnic laureat Nobel, la 97 de ani. El este astăzi, la 99 de ani, cel mai vârstnic laureat Nobel încă în viaţă. Cel mai tânăr laureat Nobel este pakistaneza Malala Yousafzai, care a câştigat Nobelul pentru pace în 2017, la vârsta de 17 ani.
Un premiu pentru cei vii
Din 1974, statutul Fundaţiei Nobel stipulează că aceste premii nu pot fi acordate cu titlu postum, decât atunci când decesul persoanei premiate se produce după anunţarea numelui laureatului. Până când această regulă să fie înscrisă în mod oficial în statut, doar două personalităţi decedate, ambele din Suedia, au fost premiate: poetul Erik Axel Karlfeldt (literatură în 1931) şi secretarul general al ONU Dag Hammarskjold, cel mai probabil asasinat (premiul pentru pace în 1961). S-a întâmplat şi ca un premiu să nu fie atribuit, în semn de omagiu adus unui laureat decedat, aşa cum au procedat organizatorii în 1948, după moartea lui Gandhi. Un laureat recent nu a avut niciodată şansa de a primi celebrul telefon care anunţă câştigarea unui premiu Nobel: după decernarea premiului pentru medicină în 2011 canadianului Ralph Steinman, s-a aflat că cercetătorul murise cu trei zile înainte. El a rămas însă în palmaresul oficial al premiilor.
Candidaţi improbabili la Nobelul pentru pace
De la Adolf Hitler şi Michael Jackson la Stalin şi Mussolini, premiul Nobel pentru pace a avut parte de un lot consistent de candidaturi improbabile, aiurite sau chiar aberante. Hitler a fost propus la Nobelul pentru pace de un deputat suedez în ianuarie 1939, în zorii celui mai sângeros conflict armat din istoria omenirii. Propunerea, sarcastică şi vizând decredibilizarea nominalizării britanicului Neville Chamberlain după Acordul de la Munchen, a fost în cele din urmă retrasă, dar a rămas totuşi în analele premiilor. Preşedintele sârb Slobodan Milosevic, judecat mai târziu pentru genocid, a fost şi el propus, la fel ca Jules Rimet, considerat "părintele" Cupei Mondiale la fotbal. Zeci de mii de persoane pot să propună o candidatură, însă nu toate propunerile sunt analizate.
Unde sunt femeile?
Cu 58 de laureate, femeile reprezintă abia 6% din totalul câştigătorilor anunţaţi începând din 1901. "Alfred Nobel ar fi fost agasat de această statistică", afirmă biografa Ingrid Carlberg. "Era un feminist avangardist, care apăra carierele femeilor, le admira pe femeile intelectuale", a adăugat ea. Economia are cel mai slab palmares (2,3%) din acest punct de vedere, devansând premiile ştiinţifice în ansamblul lor (3,7%). Literatura a rămas în mare parte o afacere a bărbaţilor (13,7% dintre laureaţi sunt femei), iar premiul pentru pace s-a descurcat doar cu puţin mai bine (15,9%).
Deşi lent, lucrurile încep să se îmbunătăţească: de la începutul acestui secol, 28 de femei au fost premiate - aproape de trei ori mai mult decât pe parcursul precedentelor două decenii. În 2009, un record a fost stabilit: cinci femei au câştigat premiul Nobel, inclusiv prima femeie laureată pentru economie, americanca Elinor Ostrom. Tot o femeie este şi prima persoană din lume care a câştigat Nobelul de două ori: franţuzoaica de origine poloneză Marie Curie (fizică în 1903 şi chimie în 1911). AGERPRES
