După încetinirea consistentă a economiei din prima jumătate a anului, cei mai mulți economiști își redimensionează așteptările legate de ce ne așteaptă în acest an și în cel care urmează, mai ales că nici economia Europei n-o duce strălucit, scrie Hotnews.

„Pentru acest an ne așteptăm la o creștere de doar 1,3% – cea mai mică creștere din ultimii 10 ani, exceptând anul pandemic 2020”, spune, într-o discuție cu HotNews.ro, Philipp Gamauf, Chief Financial Officer (CFO) al ING Bank România.

Bancherul, care e de 7 ani în România, a analizat sectoarele din economie, și a vorbit despre impactul economic al îmbătrânirii populației și despre faptul că avem în continuare un grad ridicat de populație fără conturi bancare.

„Atmosfera în banking este în continuare destul de bună, chiar dacă a încetinit creșterea economică. În continuare vedem o creștere a PIB-ului, vedem o creștere a creditării în al doilea trimestru de 3%, inclusiv a creditării „verzi”, ceea ce ne bucură. Costul riscului este sub control, dobânzile rămân atractive atât la credite, cât și la depozite. Deci, atât pentru clienți este o atmosferă foarte bună, cât și pentru bănci, întrucât ne așteptăm la un nivel de profitabilitate foarte sănătos”, consideră bancherul de origine austriacă.

Dependența de economiile altor state europene, în special Germania

El explică vulnerabilitățile economiei și prin faptul că economia noastră e în strânsă dependență de economiile altor state europene, iar când acestea trec prin perioade mai delicate, acest lucru se resimte și la noi.

Vin vremuri grele pentru continentul european şi, dacă ar fi să parafrazăm expresia cancelarului Klemens von Metternich, care spunea la începutul secolului al XIX-lea că „atunci când Franța strănută, toată Europa răcește”, acum situaţia ar fi „Când Germania strănută, Europa face pneumonie”, pentru că nemţii au fost până de curând motorul economic al UE şi al întregii Europe.

Joi, Banca Centrală Europeană a anunţat revizuirea în scădere a creşterii economice pentru perioada 2024-2026. Conform proiecţiilor BCE, creşterea economică a zonei euro va fi de 0,8% în 2024, în loc de 0,9%, cât fusese prognozat în luna iunie

„La noi, producția industrială suferă de o cerere redusă din cauza slăbiciunii economiei germane. În Germania din păcate vedem o incetinire – acolo e o problemă structurală. Cam toată Europa, inclusiv noi, depinde de cererea de acolo. Iar o încetinire acolo o simțim și noi și nu ne așteptăm ca problema să se rezolve prea curând”, spune Philipp Gamauf

Creștere „solidă” a infrastructurii

E drept, dacă ne uităm la comerțul cu amănuntul, vedem o creștere consistentă, datorată creșterilor salariale și a creditelor de consum. „Din păcate asta se vede în importuri, pentru că noi consumăm mult din import. Impulsul dat de consumul privat generează un stimul care se propagă în primul rând în afara României, în beneficiul partenerilor comerciali ai țării”, spune bancherul.

În sectorul serviciilor și în construcții nu vedem creștere, adaugă el, precizând că există totuși o excepție notabilă: infrastructura. „Acolo da, vedem o creștere solidă!”

Una peste alta, pentru acest an ne așteptăm la o creștere de doar 1,3% – cea mai mică creștere din ultimii 10 ani (exceptând anul pandemic 2020). Poate în 2025 să atingem o dinamică a PIB de 3% , crede Gamauf.

ING Bank și-a revizuit de două ori în scădere calculele pentru 2024. Inițial, se bazau pe un avans al PIB-ului în acest an de 2,8%, cifră revizuită ulterior la 2,0%, dar după analiza celor mai recente date economice, au coborât plafonul la 1,3%.

„Pentru inflație ne așteptăm la un 4,2% la finalul anului și anul viitor aproximativ la același nivel. În acest context BNR-ul poate continua ciclul de relaxare monetară, dar într-un mod prudent, inflația fiind încă peste ținta Băncii Centrale”, adaugă bancherul.

De ce sunt atât de mulți români care nu folosesc produse bancare

Circa 4,4 milioane de români nu au cont la bancă , iar jumătate dintre români își plătesc facturile cu bani cash. Cei mai mulți dintre românii care nu folosesc produsele bancare spun că nu au bani să-și deschidă conturi, iar 1 din 5 motivează că ia salariul „la plic” și nu are nevoie de card, arată un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), pentru Asociația Română a Băncilor.

Accesul la produse și servicii bancare s-a îmbunătățit, gradul de incluziune financiară crescând în ultimii doi ani de la 68% la 71%, însă, în România, un sfert dintre bărbații adulți (peste 18 ani) și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse bancare, arată sondajul.

„Gradul de incluziune financiară sau de educație financiară este corelat și cu nivelul de trai”, crede CFO-ul ING Bank. Sunt oameni care au salariu destul de mic și spun că nu au nevoie de cont bancar pentru că nu au bani. Dacă vrem să creștem incluziunea, trebuie să ne uităm la nivelul de trai și la cum putem să îl îmbunătățim.

„Trebuie să creștem productivitatea, să creștem economia ca să putem să plătim salarii mai bune. Iar asta înseamnă investiții în economie, adică asumarea de riscuri. Și aici mă întorc la ce am spus mai devreme: predictibilitate, stabilitate etc”, mai spune.

„Nimeni nu crede că ne vom mai întoarce la dobânzi la nivelul de dinaintea pandemiei”

Întrebat dacă, în contextul reducerilor de dobânzi ale marilor bănci centrale și ale BNR, la dobânzi aproape de zero, Gamauf e ferm: „Da, piețele se așteaptă la un ciclu de reduceri ale dobânzilor, dar la un ciclu care se va manifesta destul de lent. Nimeni nu crede că ne vom mai întoarce la dobânzi la nivelul de dinaintea pandemiei”, spune el.

Când vine vorba despre principalele temeri cu privire la 2025, Gamauf invocă în primul rând posibile noi reglementări sau taxe, cum a fost taxa pe active și apoi pe cifra de afaceri, care apar pe neașteptate în România.

„Evident că respectăm legislația și achităm tot ceea ce avem de achitat. Noi, din profitul de 736 milioane de de lei, taxa pe cifra de afaceri a reprezentat 56 de milioane de lei în prima jumătate a anului și vine deasupra impozitului pe profit. Problema nu e această taxă în sine. Înțelegem că România are un buget al cărui deficit e destul de mare și la fel de bine înțelegem că trebuie să trebuie luate măsuri pentru a reduce acest deficit bugetar. Dar ne așteptăm ca acest efort suplimentar – impozitul pe cifra de afaceri – să fie folosit la reducerea deficitului, nu la creșterea cheltuielilor. Din păcate vedem că 2024, cel mai probabil, în ciuda faptului că avem o taxă în plus, deficitul crește în continuare”, își exprimă Gamauf nedumerirea.

Am avut o inflație foarte mare și oamenii simt asta în traiul de zi cu zi. Iar ajustarea salariilor la realitatea economică e ceva firesc

O altă presiune pe bugetele băncii vine din creșterile salariale. „Am avut o inflație foarte mare și oamenii simt asta în traiul de zi de zi. Și în acest context, ajustarea salariilor la realitatea economică e ceva firesc. Ne bucurăm că sectorul bancar este într-o stare în care poate susține această ajustare, dar evident că vedem acest lucru atunci când ne uităm la costuri”. Iar al treilea risc major este, în opinia CFO-ului ING, riscul cibernetic- fraude sau atacuri cibernetice. „Vedem o creștere exponențială din ultimii ani în România a numărului de atacuri”, explică Gamauf.

Potrivit CFO Survey al Deloitte, ediția 2024, circa 85% dintre directorii financiari români spun că nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari. „Liderii financiari încă se confruntă cu mari incertitudini și sunt prudenti în luarea deciziilor”, arată surveyul.

Detaliind pe marginea acestei teme, Philipp Gamauf spune că atunci când o firmă face o investiție, ea își asumă practic un risc . „De regulă, la baza unei asemenea decizii stau niște calcule: în primul rând te uiți la costurile de azi ale investiției și la prognoza veniturilor viitoare. Dacă apare o stare de incertitudine care își arată că investiția ta poate devein neprofitabilă, o amâni. Vedem o corelație inversă intre între incertitudine, intre nivelul de risc și activitatea economică”, conchide bancherul

„Îmbătrânirea populației nu mai e un risc ci un fapt la care deja asistăm”

De la recensământul din 2011 și până la cel din 2021, România a pierdut aproximativ un milion de locuitori, a spus președintele INS Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată la HotNews.ro. Tudorel Andrei a mai vorbit despre îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani (cu circa 7,7 ani în medie) și despre faptul că în următorii ani România va coborî de pe locul al 6-lea pe a 7-a poziție în UE ca număr de locuitori. Acest lucru vine la pacht cu mari provocări.

„Sistemul de sănătate nu este pregătit pentru această evoluție demografică. Sistemul de pensii publice nu va fi sustenabil, fiind supus unor mari presiuni. Sistemul de pensii private va ajuta, dar cu un decalaj de timp de câțiva ani. Nu în ultimul rând, va fi afectată productivitatea economiei și creșterea ei. Și dacă economia nu mai crește atât de mult, nu mai crește nici nivelul de creditare atât de mult”, explică invitatul nostru.

În opinia lui, schimbarea demografică va afecta nivelul cererii de credite, pentru că de regulă bătrânii nu mai fac investiții mari; nu-și mai iau casă, nu-și mai deschid un business și atunci nu mai au o nevoie atât de mare de împrumuturi. Băncile vor fi afectate, admite Gamauf, precizând însă că asta nu se va întâmpla de pe o zi pe alta, ci în timp – poate în următorii 10-20 de ani.

„Rolul nostru e să fim aici și atunci când acest lucru va devein realitate și să oferim acces la servicii bancare. Cred că bătrânii de mâine vor fi mai obișnuiți cu lumea digitală decât seniorii de azi”, crede Gamauf.