În cadrul modelului de dezvoltare colonială, resursele naturale africane au fost o binecuvântare pentru fostele puteri coloniale și un blestem pentru țările sursă și pentru întregul continent, scrie euronews.com.

Nigerul, națiune din Africa de Vest, de obicei ignorată și fără ieșire la mare, a ținut capul de afiș chiar și în presa occidentală de la sfârșitul lunii iulie, când a avut loc ultima dintr-o lungă serie de lovituri de stat din regiunea Sahel - care se întinde de la Atlantic la Marea Roșie de-a lungul marginii sudice a Saharei, scrie euronews.com.

Afacerile africane intră în mod obișnuit în mass-media mainstream doar în contextul crizelor umanitare sau prin prisma geopolitică.

Și, în acest caz, Occidentul - condus de SUA și Franța, fosta putere colonială - este îngrijorat că Nigerul va urma calea deja urmată de țările vecine Burkina Faso și Mali în noua "luptă pentru Africa".

Creșterea bruscă a interesului față de o țară pe care majoritatea oamenilor ar putea avea dificultăți în a o deosebi de Nigeria, vecina sa sudică, a atras atenția asupra Nigerului și a oferit o oportunitate de a reflecta asupra principalelor provocări de dezvoltare cu care se confruntă regiunea.

Printre acestea se numără în primul rând persistența modelului colonial de dezvoltare foarte extrovertit de extracție a resurselor, care a stat la baza sărăciei intergeneraționale în Niger și în alte state africane, precum și a stresului de mediu care alimentează insecuritatea și amplifică presiunile migratorii.

O țară atât de bogată, dar populația sa este săracă

Nigerul este chintesența paradoxului de dezvoltare din Africa. Țara este una dintre cele mai bogate în resurse naturale din lume și dotată cu surse de energie regenerabile și neregenerabile din abundență, dar este, de asemenea, una dintre cele mai sărace din lume.

În ciuda faptului că este unul dintre principalii producători de aur și un furnizor important de uraniu, Nigerul suferă de una dintre cele mai mari rate de sărăcie din lume și se află pe penultimul loc în clasamentul Indexului de dezvoltare umană al Națiunilor Unite, înaintea doar a Ciadului și a Sudanului de Sud.

Peste 10 milioane de nigerieni (aproximativ 42% din populație) trăiesc în sărăcie extremă și doar 58% dintre copii merg la școală, în scădere de la 66% în 2017.

Violența și insecuritatea au provocat deplasări în masă și închiderea școlilor, aproape 900 de școli fiind închise în comunitățile afectate.

Lucrurile au mers din rău în mai rău în Niger și, de fapt, în multe țări din Sahel, unde peste 22 000 de africani au fost uciși în violențe legate de jihadiști în cele 12 luni până în iunie 2023, o creștere de 50 % față de anul precedent.

Acte teroriste și pene de curent în întuneric beznă

Populația Nigerului s-a sufocat sub efectul unei combinații de creștere economică imizerabilă, de gestionare defectuoasă a resurselor naturale, de sărăcie intergenerațională, de dezastru climatic și de insecuritate galopantă.

Nenumărate sate au fost distruse de teroriștii itineranți a căror putere de foc a devenit din ce în ce mai puternică de la an la an, în ciuda proliferării bazelor militare străine și a stațiilor de drone în țară.

Niger găzduiește baze strategice de drone americane și soldați francezi, precum și trupe din Germania, Italia și Canada.

În plus, Nigerul a fost aruncat în pene de curent la doar câteva zile după lovitura de stat, când Nigeria a întrerupt furnizarea de energie electrică către vecinul său, încălcând obligațiile sale în calitate de membru al Autorității Bazinului Nigerului, care cuprinde nouă țări.

Viitorul Nigerului este în pericol. Răspunsul internațional îl înrăutățește

Întreruperile de curent riscă să exacerbeze insecuritatea și tensiunile sociale din Niger, care a fost deja supus unor sancțiuni economice și financiare draconice impuse de Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest, sau ECOWAS.

Pe lângă înghețarea activelor nigeriene deținute în băncile centrale regionale, aceste sancțiuni au suspendat toate tranzacțiile comerciale și financiare dintre Niger și alte state membre.

Există o anumită ironie a faptului că Nigeria a tăiat accesul Nigerului la energie. În vremuri normale, prima furnizează aproximativ 70% din totalul energiei electrice consumate de casele și industriile din cea de-a doua - în ciuda faptului că nigerienii suferă ei înșiși de pene de curent frecvente, care apar atât de des încât alimentarea cu energie electrică din țară a fost numită "epileptică".

În ciuda faptului că este cel mai mare exportator de petrol de pe continent, Nigeria este, de fapt, una dintre cele mai sărace țări din lume din punct de vedere energetic pe cap de locuitor - cetățenii săi consumă anual 113 kilowați-oră de energie pe cap de locuitor, față de o medie continentală de 317 kilowați-oră.

În mod obișnuit, sistemul energetic nigerian poate să distribuie doar aproximativ 4 gigawați pe zi, mult prea puțin pentru a susține populația de peste 220 de milioane de oameni.

Aproximativ 60% dintre nigerieni au acces la electricitate. În cazul vecinilor de la nord, în Niger, unde cetățenii consumă anual doar 51 de kilowați-oră de energie pe cap de locuitor, acest procent este de mai puțin de 20%, iar în zonele rurale de doar 9,1%, deși țara este înzestrată cu o bogăție remarcabilă de resurse.

Este unul dintre principalii producători mondiali de uraniu de înaltă calitate, material radioactiv esențial pentru producția de energie nucleară în Europa. Uraniul nigerian a fost deosebit de util pentru fostul său proprietar colonial, Franța.

Să fie lumină - datorită uraniului nigerian

Mai mult de o treime din toate lămpile din Franța se aprind datorită uraniului nigerian. Aproximativ 70% din energia electrică a Franței provine din energia nucleară, ceea ce a permis cetățenilor francezi să consume anual peste 6 950 de kilowați oră de energie pe cap de locuitor, unul dintre cele mai mari valori din lume.

Anul trecut, Nigerul a furnizat 1 440 de tone de uraniu natural țării, ceea ce reprezintă aproape 30% din toate importurile de acest tip între 2020-22. În sens mai larg, Nigerul reprezintă o cincime din aprovizionarea cu uraniu a Uniunii Europene.

În 2013, organizația britanică Oxfam, care luptă împotriva sărăciei, a publicat un raport care detalia modul în care companiile multinaționale franceze profitau masiv de pe urma uraniului din Niger.

Cifrele arată că, în 2010, două filiale nigeriene ale Areva, multinaționala franceză din domeniul energiei nucleare, au extras 114 346 de tone metrice de uraniu în Niger, cu o valoare de export de peste 3,5 miliarde de euro, din care doar 13% (aproximativ 450 de milioane de euro) au fost plătite Nigerului.

Această proporție nu s-a schimbat aproape deloc în anii care au trecut de atunci, iar în contextul creșterii cheltuielilor militare și al constrângerilor legate de mobilizarea veniturilor interne din bilanțul suveran, Nigerul a căzut într-o capcană debilitantă a dependenței de donatori. Guvernul depinde de ajutorul extern pentru aproximativ 40 % din bugetul său.

„Lupta dintre David și Goliat”

Observatorii au documentat timp de mai mulți ani măsura în care contractele dintre guvernele nigeriene succesive și companiile multinaționale au exploatat bogățiile de uraniu ale țării în detrimentul cetățenilor săi, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere ecologic.

Eforturile Nigerului de a obține beneficii mai mari de pe urma resurselor sale naturale au fost descrise în mod adecvat de Oxfam ca fiind o "luptă între David și Goliat".

20 de milioane de tone de deșeuri de la o mină de uraniu recent epuizată răspândeau radon, un gaz radioactiv potențial letal, poluând aerul și contaminând solul și rezervele de apă.

În 2010, o investigație Greenpeace a dezvăluit niveluri periculoase de radiații în rândul nigerienilor care lucrează în sectorul minier, oamenii suferind de boli inexplicabile care le afectează pielea, ficatul, rinichii și plămânii.

Iar la începutul acestui an, Comisia independentă de cercetare și informare privind radioactivitatea, cu sediul în Franța, a constatat că 20 de milioane de tone de deșeuri de la o mină de uraniu recent epuizată răspândesc radon, un gaz radioactiv potențial letal, poluând aerul și contaminând solul și rezervele de apă.

Resursele naturale, o binecuvântare pentru unii, un blestem pentru alții

Numeroase rapoarte au documentat, de asemenea, crimele climatice comise de companiile petroliere multinaționale, în special de Shell în Nigeria și, mai exact, în Delta Nigerului, regiunea bogată în petrol devastată de poluarea cauzată de deversările de petrol care au costat mijloacele de trai ale multor locuitori.

Pe lângă distrugerea pădurilor de mangrove, familiile au fost nevoite să își abandoneze casele.

În cadrul modelului colonial de dezvoltare extrem de extrovertit și lipicios de extracție a resurselor, resursele naturale africane au fost o binecuvântare pentru fostele puteri coloniale și un blestem pentru țările sursă și pentru întregul continent în ansamblu.

Reflectând asupra amplorii poluării și a costurilor umane, Mark Dummet, pe atunci director al programului Amnesty International pentru probleme globale, a declarat: "Este de neînțeles să ne imaginăm că, dacă aceste deversări și acest nivel de poluare ar avea loc în America de Nord sau în Europa, ar fi permis să se întâmple."

Resursele naturale care ar fi trebuit să contribuie la îmbunătățirea bunăstării populației nu au reușit să satisfacă așteptările.

Mai rău, ele au produs o poluare și un stres de durată asupra mediului, care au devenit principala lor moștenire.

În cadrul modelului de dezvoltare colonială extrem de extrovertit și lipicios de extracție a resurselor, resursele naturale africane au fost o binecuvântare pentru fostele puteri coloniale și un blestem pentru țările sursă și pentru întregul continent în ansamblu.

Democrația va rămâne fragilă

Căpitanul de armată Ibrahim Traoré, tânărul lider din Burkina Faso care și-a pus la cale propria lovitură de stat militară anul trecut, a fost vocal în legătură cu poziția la fel de incomprehensibilă în care se află Africa din perspectiva dezvoltării.

Luând cuvântul la summitul Rusia-Africa de la Sankt Petersburg din 27-28 iulie, găzduit de președintele rus Vladimir Putin, Traoré a întrebat: "Întrebarea pe care și-o pune generația mea, dacă pot să o rezum, este cum poate Africa, cu atât de multe resurse sub solul nostru, cu o asemenea abundență naturală de soare și apă, să rămână și astăzi cel mai sărac continent?".

Dacă nu găsim răspunsul corect la acest paradox al dezvoltării și nu extindem câștigurile distributive din exploatarea resurselor naturale, minimizând în același timp externalitățile negative, democrația va rămâne fragilă.

Valuri de militanți au aclamat trupele în Niamey, capitala Nigerului, iar primul sondaj de opinie al cetățenilor cu privire la lovitura de stat, realizat de Premise Data, este foarte revelator: 78% dintre respondenți susțin acțiunile armatei și 73% consideră că liderii loviturii de stat ar trebui să rămână la putere pentru o perioadă prelungită sau până la organizarea de noi alegeri.

Atunci când patria moare sub tirul necruțător al forțelor jihadiste și sub o lungă moștenire de crime împotriva mediului, este vina tuturor; iar acest lucru include atât militarii, cât și populația civilă.