Nicuşor Constantinescu, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu EXECUTARE
Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Constanţa, la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în dosarul privind subfinanţarea Centrului Militar Zonal, decizia nefiind definitivă. Tribunalul Constanţa a decis, miercuri, condamnarea lui Nicușor Constantinescu la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, dar şi interzicerea mai multor drepturi, în dosarul în care preşedintele CJ Constanţa a fost judecat pentru subfinanţarea Centrului Militar Zonal, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, preşedintelui CJ Constanţa îi este interzis să îşi exercite dreptul de a ocupa o funcţie publică, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
Nicuşor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele inflaţiei la data efectuării plăţii, către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale - Statul Major General, restul pretenţiilor civile formulate de MApN fiind respinse ca nefondate.
De asemenea, Nicuşor Constantinescu este obligat la plata sumei de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.
Procesul de la Tribunalul Constanţa în care Nicuşor Constantinescu, care are interdicţie de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă continuată, fiind acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, s-a finalizat în 30 septembrie.
Procurorul DNA a cerut, la acel termen, ca Nicuşor Constantinescu să fie condamnat la o pedeapsă privativă de libertate între 3 şi 15 ani, în timp ce acesta şi avocaţii săi au solicitat achitarea.
"Am cerut achitarea clientului nostru pentru că am considerat că nu sunt întrunite faptele de abuz în serviciu în formă continuată, aşa cum s-a menţionat în actul de inculpare şi din aceste considerente am solicitat achitarea, însă, dacă s-ar considera că el se va face vinovat de vreo faptă incriminatorie, aceasta poate fi cel mult o contravenţie", afirma avocatul Petre Buneci.
Nicuşor Constantinescu declara că este dispus să achite prejudiciul către partea civilă, în cazul în care va exista o decizie definitivă şi irevocabilă care să îl confirme.
"Am plătit în contul unui executor judecătoresc peste 80.000 de lei, sumă care reprezintă aşa-numitul prejudiciu pe care l-aş fi făcut Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Centrului Militar Zonal. În situaţia în care, definitiv şi irevocabil, se va dovedi că există acest prejudiciu aceşti bani consemnaţi în contul executorului judecătoresc pentru acest dosar vor fi trecuţi în contul MApN. Dacă se va dovedi că există acest prejudiciu, pentru că ştiţi că în acest dosar nu a existat nicio expertiză, doar raportul specialistului DNA, deşi am cerut această expertiză", spunea atunci Nicuşor Constantinescu.
În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 - noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.
În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol "consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului". Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.
Procurorii îl acuzau pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.
Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, "posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate".
În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.
În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.
Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.
Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.
Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.
În acest dosar, Nicuşor Constantinescu se află sub control judiciar şi are interdicţia de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, dar şi să ia legătura cu angajaţi ai CJ Constanţa sau consilieri judeţeni.
În 16 aprilie 2015, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanţa într-un dosar în care ar fi prejudiciat cu peste 8 milioane de euro judeţul Constanţa, el fiind acuzat de abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).
Constantinescu a mai fost trimis în judecată de către procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi şi în altul pentru că a atribuit nelegal terenuri.
