Nicoleta Țînț este noua președintă a CSM
Nicoleta Țînț a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit surselor citate, Nicoleta Țînț a fost aleasă cu 15 la 4 voturi, după ce săptămâna trecută nu s-a reușit alegerea sa, înregistrându-se de trei ori egalitate la vot.
Cine este Nicoleta Țînț
Țînț este considerată apropiată a Liei Savonea, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena. Nicoleta Țînț, de la Curtea de Apel Brașov, este membru al CSM din ianuarie 2017.
Favorită pentru preluarea funcției de vicepreședinte al CSM este procuroarea Tatiana Toader, au mai precizat sursele citate.
Membrii CSM au mandat de câte șase ani, în timp ce președintele și vicepreședintele forului, de câte un an.
Astfel, Lia Savonea își încheie mandatul de președintă CSM.
Lia Savonea, unul dintre cei mai controversați președinți al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost șefa Curții de Apel București și este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al lui Cătalin Voicu (condamnat definitiv în două dosare penale).
În mandatul de la CSM, Savonea a fost într-un conflict permanent cu o parte a membrilor Consiliului, printre care cu fostul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea și cu fostul ministru al Justiției Ana Birchall. Tot Lia Savonea este cea care a susținut numirea Corinei Corbu la șefia Instanței Supreme.
Însă, cele mai mari controverse au fost generate de încercările acesteia de a o impune pe Adina Florea la conducerea Secției Speciale. De 7 ori s-a încercat, fara succes, validarea lui Florea în funcția de procuror-șef al SIIJ, iar într-un final Adina Florea a decis să își retragă candidatura.
În luna octombrie, șapte membri ai CSM au cerut revocarea Liei Savonea din fruntea Consiliului pentru ”modul defectuos„ în care a condus instituția. Tot în luna octombrie, Asociația procurorilor ”Inițiativa pentru Justiție” a depus o plângere penală împotriva lui Savonea, pe care au acuzat-o de infracțiunea de uzurpare a funcției, pe motiv că a transmis Senatului proiectul de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate „fără a se întemeia pe o hotărâre a plenului CSM”. Aceleași acuzații publice au venit și din partea ministrului Justiției de atunci, Ana Birchall.
Potrivit proiectului, propunerile făcute la legea ANI vizau publicarea declarațiilor de avere și de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitarea posibilității ANI de a verifica un funcționar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile sau anonimizarea venitului soțului sau soției celui care depune declarația de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură.
Consiliul Superior al Magistraturii este format din 19 membri, dintre care 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, 2 reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat. Forul are și 3 membri de drept: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.
Sunt primele alegeri la care participă ministrul Justiției Cătălin Predoiu de la preluarea mandatului.
