„Niciun general rus în viață nu poate schimba situația de pe front”
Generalul-maiorul în retragere Mick Ryan afirmă că, indiferent câți comandanți ar schimba președintele rus Vladimir Putin, aceștia nu vor putea schimba situația de pe frontul din Ucraina care se datorează în cea mai mare parte unor greșeli strategice pe care liderul de la Kremlin continuă să le facă.
Ryan subliniază într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter că
Putin a răspuns față de explozia de sâmbătă de la Podul Kerci în două moduri: în primul rând cu atacul masiv lansat luni împotriva Kievului și a altor localități din Ucraina și în al doilea, prin schimbări în comandamentul militar de la Moscova.
Ministerul rus al Apărării a declarat marți că atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au continuat și astăzi, autoritățile ucrainene raportând noi explozii la Liov și Vinița.
General-maiorul australian amintește de asemenea că în luna iulie președintele Volodimir Zelenski a descris cum forțele armate rusești au lansat peste 2.900 de rachete asupra orașelor ucrainene până la momentul respectiv. Ulterior, pe 23 august, președintele Ucrainei a spus că numărul a ajuns la 3.500.
Alexei Danilov, secretarul Consiliului de Securitate de la Kiev, le-a dat asigurări ucrainenilor că Rusia rămâne treptat fără rachete. Mick Ryan subliniază la rândul său că numărul celor lansate a crescut semnificativ după noul atac de luni.
„A devenit una dintre certitudinile îngrozitoare ale acestui război; rușii nu pot învinge armata ucraineană pe câmpul de luptă, recurgând prin urmare la terorizarea civililor ucraineni”, afirmă acesta.
El amintește apoi de numirea general-colonelului Serghei Surovikin în funcția de comandant general al „operațiunii militare speciale” declanșate de Putin pe 24 februarie.
„În operațiunile militare unul dintre cele mai importante principii este cel al unității de comandă. Asta înseamnă că toate forțele ar trebui să opereze sub un singur comandant care are autoritatea de a direcționa aceste forțe în vederea urmăririi unui obiectiv comun. A fost un principiu pe care rușii par să îl fi ignorat cu desăvârșire până acum”, explică Mick Ryan.
FOTO: Aleksey Nikolskyi / Sputnik / Profimedia Images
Schimbări la conducerea armatei de invazie a lui Putin
Ryan amintește de asemenea că la începutul invaziei care a presupus atacuri simultane dinspre nordul, nord-estul, estul și sudul Ucrainei toate forțele rusești din aceste teatre de operațiuni erau în subordinea unor comandanți diferiți și fără vreun mecanism de coordonare evident.
Rușii au încercat apoi să repare aceste situație în luna aprilie prin numirea generalului Alexandr Dvornikov, pe care Ryan îl descrie drept un „lider brutal și veteran al campaniei din Siria, la comanda generală a forțelor de invazie.
Însă și Dvornikov a avut probleme în luptele grele de uzură din estul Ucrainei, Ryan afirmând că, în pofida avantajului copleșitor de care generalul rus s-a bucurat în ceea ce privește artileria, el a reușit să obțină doar o victorie victorie à la Pirus odată cu capturarea orașului Severodonețk.
Mii de ruși au fost uciși în luptă și Dvornikov a fost înlăturat de la conducerea forțelor armate de invazie la scurt timp după, deși zvonuri că el ar fi fost înlocuit de Putin au apărut încă dinaintea căderii Severodonețkului.
Ryan afirmă că trupele rusești au fost apoi împărțite în două grupuri mari: „Centru” și „Sud”, o mutare care din nou a ignorat principiul unității de comandă.
Problemele forțelor armate rusești nu țin de un singur general
„Eșecurile suferite de ruși în întreaga Ucraină în ultimele două luni au convins evident Kremlinul să încerce din nou un singur comandant. Realitatea este însă că niciun general rus în viață nu poate schimba situația din Ucraina”, susține Mick Ryan.
El afirmă că problemele arătate pe câmpul de luptă de forțele armate ruse de la declanșarea invaziei sunt mult mai adânc înrădăcinate și nu țin doar de un comandant sau altul, conducerea proastă la nivel tactic sau eșecul Moscovei de a-și moderniza cu adevărat forțele în ultimul deceniu.
Dvornikov, supranumit „măcelarul din Alep”, a condus forțele de invazie rusești între lunile aprilie și iunie (FOTO: Alexei Nikolsky / TASS / Profimedia Images)
„Cea mai mare cauză unică a eșecului invaziei rusești a fost strategia proastă. În centrul acestei strategii proaste s-au aflat presupuneri greșite și o lipsă fundamentală de aliniere între rezultatele politice dorite și mijloacele militare avute la dispoziție”, notează generalul australian.
Acesta, un absolvent al Facultății de Studii Internaționale Avansate din cadrul Universității John Hopkins și al Colegiului de Comandă și Stat Major al Pucașilor Marini americani, amintește că la începutul invaziei Putin afirma că Ucraina nici măcar nu este un stat adevărat, că a presupus că forțele Kievului nu vor lupta și că rușii vor fi primiți ca eliberatori de populația Ucrainei.
„Din cauza acestor presupuneri strategice Rusia a invadat cu o forță care a fost prea mică, a atacat pe prea multe fronturi într-o manieră necoordonată, n-a reușit să obțină superioritatea aeriană deasupra Ucrainei și a fost mereu în urmă în operațiunile strategice”, explică Ryan.
Ocazia ratată de Vladimir Putin
Ryan spune că oricare dintre aceste lucruri luate în parte ar fi fost dificil de depășit însă combinația dintre ele este probabil „fatală” pentru „operațiunea militară specială”, mai ales că forțele rusești se confruntă cu un inamic care este mai inteligent, mai eficace și mai bun în ansamblul său.
Ofițerul australian afirmă de asemenea că Putin a avut ocazia să ofere o percepție a succesului invaziei în urma discursului pe care l-a ținut pe 9 mai, când Rusia a celebrat Ziua Victoriei în al Doilea Război Mondial. Liderul de la Kremlin afirmase atunci că forțele armate rusești se vor concentra pe „eliberarea” Donbasului.
Ryan spune că dacă ar fi rămas la obiectivul respectiv și ar fi decretat mobilizarea atunci, cum se așteptau numeroși analiști și oficiali occidentali, războiul din Ucraina ar fi putut arăta foarte diferit astăzi.
„Forțele armate rusești ar fi putut fi capabile să livreze ceva cu aceste obiective reduse pe care Putin le-ar fi putut vinde rușilor drept o 'victorie'. Dar Putin a amânat timp de luni de zile mobilizarea. Iar apoi, în declarația sa de anexare din luna septembrie el a decis să încorporeze alte patru provincii ucrainene Rusiei, extinzând din nou obiectivele politice ale acestui răzoi”, spune generalul australian.
FOTO: Mikhail Metzel / AFP / Profimedia
Președintele Rusiei continuă să facă greșeli strategice
„Cu forțele armate rusești întinse deja la limită în Ucraina și având dificultăți în a mobiliza mai multe trupe, a fost o nouă demonstrație a lipsei de aliniere între obiectivele politice și capacitatea militară. Prăpastia între dezideratele politice și mijloacele militare este acum mai mare decât era la începutul invaziei”, adaugă Ryan.
Ryan spune că noii recruți ruși vor fi cel mai probabil doar niște „limitatoare de viteză” umane pentru trupele ucrainene aflate în ofensivă.
„Greșelile legate de operațiuni și tactică pot fi corectate, dar greșelile strategice dăinuesc pentru totdeauna”, citează acesta dintr-o carte scrisă de Williamson Murray și Alan Millet, doi istorici specializați în subiecte militare.
„De-a lungul întregului război Putin nu a reușit să alinieze obiectivele sale politice pentru Ucraina cu mijloacele militare necesare pentru atingerea lor. Pe termen scurt Putin poate continua să lanseze rachete asupra unor civili ucraineni nevinovați. Dar el află cum greșelile sale strategice îl vor bântui atât pe el cât și poporul rus pentru totdeauna”, concluzionează general-maiorul Mick Ryan.
