Arta trece la un nou capitol, care a câștigat rapid o imensă popularitate: NFT-urile. Cât de mult vor influența comunitatea criptomonedelor și Metaversul? Sunt doar un trend speculativ care nu va rezista sau vor face parte din viața noastră și o vor schimba radical?

Bitcoin, blockchain, criptomonede sunt cuvinte pe care le auzim aproape zilnic, fie că suntem implicați în acest fenomen, observatori sau simpli consumatori de știri. 2021 a fost anul în care o nouă „stea“ a strălucit în controversata, dar nu mai puțin fascinanta lume a criptomonedelor: NFT (non-fungible token sau jeton nefungibil). Impactul acestui nou tip de activ digital a fost atât de mare, încât abrevierea NFT a fost desemnată de dicţionarul Collins al limbii engleze cuvântul anului 2021.

NFT-urile au înregistrat o creștere-record, deși piața cripto a fost lovită de câteva corecții în 2021 și de o corecție masivă în 2022 (un an cu „bear market“, adică scădere masivă). Au fost lansate mii de colecții, iar unele jetoane au fost vândute cu zeci de milioane de dolari.

Au intrat rapid în lumea modei, a muzicii, artei, showbizului, televiziunii, sportului, au ajuns la casele de licitații. Unele dintre cele mai cunoscute branduri și personalități din lume au lansat propriile colecții, iar oamenii nu au ezitat să cheltuiască enorm pentru a intra în posesia lor, din diverse rațiuni: fie ca investiție, fie în calitate de fani sau de colecționari, fie pentru a etala un anumit statut.

Ce sunt jetoanele nefungibile

Conceptul de token nefungibil a început să devină cunoscut în 2017, odată cu lansarea Cryptokitties – un joc pe blockchain-ul Ethereum care permite utilizatorilor să creeze, să adopte, să cumpere sau să vândă pisici digitale având caracteristici unice. Fiecare dintre aceste pisicuțe este un jeton nefungibil (un jeton unic, care nu poate fi înlocuit cu un altul). Spre exemplu, dacă schimbi un dolar cu un dolar, vei avea un dolar.

Este valabil și pentru Bitcoin: dacă trimiți un Bitcoin în portofelul unei persoane, iar altă persoană trimite un Bitcoin în portofelul tău, vei avea tot un Bitcoin. Acest lucru este imposibil cu pisoii din jocul Cryptokitties. Niciunul nu-l poate înlocui pe altul, pentru că sunt unici. Același principiu este valabil pentru toate NFT-urile.

Conform unui ghid ANAF, „un NFT este o unitate de date unică dintr-un blockchain, căreia îi corespunde un fișier în diverse formate: audio, video, text, fotografii, picturi, videoclipuri etc. Deşi fişierele în sine pot fi copiate și folosite de alte persoane, jetoanele nefungibile care le sunt asociate sunt un certificat digital de autenticitate, care le oferă cumpărătorilor dreptul de proprietate“. „Tradus“ în lumea reală, acest lucru înseamnă că oricine poate avea acasă o replică a tabloului Mona Lisa, dar originalul este la Muzeul Luvru.

De fiecare dată când un NFT este vândut, noul proprietar și prețul plătit sunt înregistrate automat pe blockchain, unde există o arhivă digitală a tranzacțiilor, vizibilă pentru toată lumea, dar pe care nimeni nu o poate modifica. Astfel, oricât copii ar exista în piață, se știe unde este opera originală corespunzătoare unui NFT. În general, aceste active sunt obiecte de colecție sau pot fi considerate o investiție. Tot ANAF precizează că veniturile obținute de persoanele fizice din tranzacționarea jetoanelor nefungibile reprezintă venituri impozabile și trebuie declarate.

Pot fi tranzacționate pe platforme dedicate acestui tip de activ digital, precum OpenSea (cea mai mare dintre ele) și Rarible, dar și pe diferite exchange-uri cripto, precum Binance. Cele mai multe jetoane nefungibile sunt create pe blockchainul Ethereum, drept urmare se vând în Ether (ETH), criptomoneda aferentă acestui blockchain.

Prețul final este dat de valoarea de piață a acestei criptomonede în ziua și la momentul efectuării tranzacției, iar cum piața este extrem de volatilă, valoarea lor în monedă FIAT (dolari, euro etc.) poate avea variațiuni foarte mari, fie în scădere, fie în creștere, chiar și pe perioade scurte de timp (săptămâni, luni). După ce sunt achiziționate, NFT-urile ajung în portofelul digital al cumpărătorului. Există și jetoane nefungibile create pe alte blockhain-uri, precum Solana, Tezos și Zilliqa.

Noul star al pieței cripto

În 2021, valoarea NFT-urilor tranzacționate a fost de peste 23 de miliarde de dolari, potrivit unui raport Dapprader, o platformă care monitorizează 10 blockchain-uri. A fost o creștere spectaculoasă față de 2020, când vânzările de NFT-uri au însumat aproximativ 100 de milioane de dolari.

Arthur Mitchell Sackler, psihiatru american, renumit colecționar și filantrop (a donat cea mai mare colecție de artă chineză din lume muzeului Smithsonian), spunea: „Să fii colecționar de artă e o «boală» mai grea decât orice virus. Nu ai nici vaccin, nici vindecare“. Această frază a fost rostită în urmă cu zeci de ani, însă apetența speciei umane (cu subspecia colecționari) pentru acumulare și posesie rămâne la fel de actuală, indiferent de vremuri și de... artă. Chiar dacă asta înseamnă să plătești 590.000 de dolari pentru a fi posesorul unui GIF vechi de 10 ani (Nyan Cat), pe care oricine îl poate vedea oricând, gratuit, pe YouTube.

Că interesul publicului a crescut enorm o arată și datele Google Trends: în 2022, la nivel global, numărul căutărilor după termenul „NFT“ a fost aproape egal cu numărul căutărilor după termenul „cripto“. Tocmai de aceea, nu e deloc surprinzător prețul pentru care au fost vândute unele dintre ele.

Beeple, un artist digital pe numele real Mike Winkelmann, a devenit un adevărat fenomen și a vândut în martie 2021, prin intemediul casei de licitații Christieʼs, cel mai scump NFT de până acum: 69,3 milioane de dolari. Opera de artă corespunzătoare NFT-ului este un colaj de 5.000 de fotografii, pe care Winkelmann (41 de ani) le-a realizat zilnic din mai 2007 până în ianuarie 2021. Vânzarea îl poziționează „în topul celor mai valoroși trei artiști în viață“, potrivit casei de licitații.

Pe 23 iunie 2021, site-ul Christie’s a făcut ceva ce nu făcuse niciodată: a „căzut“. Asta după ce a fost „invadat“, simultan, de cumpărători care au vrut să liciteze pentru o serie de NFT-uri ale artistului digital FEWOCiOUS. Licitația a fost anulată și reprogramată două zile mai târziu, iar totul din cauza faptului că fanii unui adolescent – a cărui specialitate este să creeze tablouri pe care nu le poți atinge sau agăța în cui – au blocat site-ul.

Puterea comunității

FEWOCiOUS, pe numele real Victor Langlois, este un artist transsexual și unul dintre cei mai de succes și mai vizibili membri ai unei comunități în creștere de artiști cripto. De când a intrat pe piața NFT-urilor, a avut vânzări de 18 milioane de dolari. Acest lucru și pentru că a adunat, la fel ca Beeple, o comunitate importantă și pentru că o bună parte din arta sa reflectă evoluția, transformarea și problemele sale, ca persoană transsexuală.

Altă colecție celebră, lansată în 2017, este CryptoPunks: 10.000 de personaje generate algoritmic de computer au fost puse la dispoziție gratuit utilizatorilor care aveau portofel Ethereum. În timpul hype-ului inițial al NFT-urilor, la începutul anului 2021, valoarea Vagabonzilor cripto a crescut rapid, iar unele dintre aceste jetoane au fost vândute și revândute cu sume uriașe. Cel mai scump, CryptoPunk #4156, a fost vândut în decembrie 2021 cu 2.500 Eth (aproximativ 10,2 milioane de dolari, la vremea respectivă).

De asemenea, Bored Ape Yacht Club (BAYC), o colecţie de 10.000 de NFT-uri Bored Ape (Maimuță plictisită – n.r.), de asemenea din blockchain-ul Ethereum, s-a bucurat de un succes enorm, unele dintre ele aparținând acum unor celebrități (Eminem, Justin Bieber). Cele mai scumpe articole din colecție au fost vândute cu sume cuprinse între 1,3 și 2,3 milioane de dolari.

Astăzi, numai cine nu vrea nu lansează un NFT sau o serie: de la Melania Trump și Paris Hilton, la Playboy și Lionel Messi. Iar atunci când însuși Ozzy Osbourne, autointitulatul Prinț al Întunericului, scoate pe piață colecția de 9.666! Cryptobatz (lilieci cripto), o face cu stil. Lansată în ianuarie 2022, la fix 40 de ani de la momentul acum iconic în istoria showbiz-ului – când a mușcat capul unui liliac viu, pe scenă, în timpul unui concert din Iowa, în 1982 – colecția Cryptobatz a fost printre cele mai populare în luna lansării, cu tranzacții de peste 30 de milioane de dolari.

NFT-urile strâng comunități importante, iar orice indiciu e important în acest „joc“, mai ales pentru colecționari. Rabbitars, o colecție lansată de Playboy, are 11.953 de iepuri 3D unici, iar prețul de pornire pentru fiecare dintre ei (mint price) a fost de 0.1953 Eth (1953 este anul apariției revistei Playboy). Iar dacă cineva crede că presa scrisă moare, ei bine, un articol din ziarul „New York Times“ (de fapt, o fotografie a paginii respective – NFT) a fost vândut cu 560.000 de dolari.

Între simbol și investiție

În România, Delia a lansat primul NFT, iar printre cei care s-au aliniat trendului se numără Subcarpați și chiar Poșta Română.

Paul Achim, investitor în NFT-uri, blokchain și analist financiar, e implicat în domeniul cripto din 2016, dar a aflat despre NFT-uri și a interacționat cu ele abia un an mai târziu. „În 2017, tocmai se lansase standardul care permitea crearea de tokeni nefungibili în cadrul rețelei Ethereum. Acest standard se numea tehnic «ERC-721» și stă și astăzi la baza majorității NFT-urilor. Practic, atunci au apărut primele NFT-uri, pe care am vrut să le dețin mai mult din curiozitate, dar și pentru că îmi doream să fiu printre primii care experimentau această nouă tehnologie.

În acel moment, pentru aproape toți participanții la fenomen, erau simple curiozități. Ne gândeam că, poate, în viitor vor avea o valoare simbolică, dar nu le prea vedeam ca pe niște investiții. Acum, în schimb, NFT-urile au devenit pentru mine un mijloc investițional. Dar dacă vorbim despre artă digitală, de multe ori îmi doresc să dețin un NFT și pentru mesajul pe care îl transmite“, a declarat acesta pentru „Weekend Adevărul“.

„Dețin o colecție destul de vastă, pentru că, în 2020, am intuit faptul că acela va fi anul de relansare a NFT-urilor și am încercat să îmi creez un portofoliu cât mai diversificat. Astfel, am reușit să investesc încă de la început în diverse subcategorii precum artă digitală, pământuri virtuale, domenii blockchain, muzică și diverse alte obiecte de colecție. FEWOCiOUS este cel mai renumit artist pe care încă îl am în colecție“, a completat el.

De altfel, Paul Achim a cumpărat și NFT-ul Deliei (piesa „Racheta“), lansat în 2021, și explică de ce a fost mai mult decât o simplă investiție: „Pentru mine, NFT-ul Deliei are o simbolistică aparte. Consider că reprezintă un punct de inflexiune și marchează momentul în care NFT-urile au devenit mainstream, Delia fiind printre primii artiști celebri care și-au transpus arta pe blockchain. În plus, mi-am dorit să încurajez prin gestul meu demersul de digitalizare a artei“.

Prima „cărămidă“ din Metavers

Pentru cei sceptici cu privire la viitorul Metaversului – crezând că se rezumă la Mark Zuckerberg și compania Meta (care a alocat acestui proiect 15 miliarde de dolari de la începutul lui 2021 până în prezent, potrivit Business Insider) –, o altă surpriză a venit la începutul acestui an, de la turneul de tenis Australian Open 2022.

Nu este legată nici de epopeea (ne)vaccinului lui Novak Djokovic, nici de spectaculoasa finală câștigată de Rafael Nadal. Pentru prima dată, un turneu de Grand Slam și, totodată, un eveniment sportiv major a intrat în Metavers, prin intermediul platformei Decentraland, oferind fanilor o experiență virtuală unică. O replică virtuală a arenei din Melbourne a fost creată în Metavers, iar fanii s-au putut conecta cu ajutorul unor căști de realitate virtuală și au putut concura pentru diverse premii, constând în NFT-uri.

Metaversul este prea mare pentru a fi ignorat de companii.

La nivel global, unele dintre cele mai mari branduri au făcut acest pas sau urmează să-l facă. Cel mai mare retailer din SUA, Walmart, intră în realitatea virtuală și va lansa propria criptomonedă precum și NFT-uri.Gigantul a depus deja șapte cereri de mărci înregistrate la Oficiul de Brevete din SUA. Compania intenționează să vândă în realitatea augmentată și în cea virtuală bunuri virtuale dintre cele mai diverse produse, practic, va crea un hipermarket virtual cu electronice, decorațiuni pentru casă, jucării, articole sportive, produse de îngrijire personală etc.

Walmart nu este prima companie care face acest lucru. Adidas, Gucci, McDonald’s, Louis Vuitton, Coca-Cola, toți au urcat deja în „trenul“ Metavers, lansând jetoane nefungibile. McDonaldʼs, cel mai mare lanț de restaurante fast-food din lume, a depus în februarie cereri pentru 10 brevete. Compania dorește să deschidă un restaurant virtual, în Metavers, iar mâncarea comandată acolo va fi livată și virtual, dar și fizic. Totodată, restaurantul va oferi diverse alte servicii și va vinde jetoane nefungibile.

În contextul prăbușirii cu 50% a acțiunilor sale la bursă , de la începutul anului și până în prezent, Netflix a întrebat urmăritorii pe Twitter: „Ce credeți despre NFT-uri?“. Răspunsul a venit tot din partea platformei, sub forma unei colecții inspirate din serialul de succes „Stranger Things“. Alte companii de renume vor urma, fără îndoială, acest trend.

Cum vor putea fi folosite în viitor

Cu potențialul de a atinge o valoare de 5 trilioane (5.000 de miliarde) de dolari până în 2030, „Metaversul este prea mare pentru a fi ignorat de companii“, potrivit unui raport realizat în iunie 2022 de prestigioasa companie de consultanță McKinsey. Într-o scrisoare deschisă din septembrie 2022 către Roberta Metsola (președintele Parlamentului European), Ursula von der Leyen (președintele Comisiei Europene) menționa una dintre inițiativele-cheie pentru anul viitor: „Vom continua să căutăm noi oportunități și tendințe digitale, precum Metaversul“.

Potrivit lui Paul Achim, tehnologia blockchain și standardul NFT vor sta la baza oricărui Metavers. „Aceste jetoane sunt indispensabile Metaversului, deoarece au rezolvat pentru prima dată problema unicității în spațiul digital. Datorită lor, reușim astăzi să creăm obiecte virtuale unice, inalienabile și care pot fi transferate de la o persoană la alta fără intermediari. Metaversul va fi o evoluție naturală a rețelelor sociale actuale. Vor exista mai multe metaversuri, la fel cum acum există mai multe rețele sociale, iar fiecare va avea specificul lui și publicul său țintă.

Utilizatorii vor deține avataruri virtuale 3D și diverse obiecte complementare acestora. Aceste obiecte vor fi utilizate că mijloc de expresie a stilului propriu sau vor reflecta apartenența la un anumit grup, la fel cum în lumea reală hainele și diverse alte accesorii joacă același rol. Astfel, obiectele digitale destinate avatarurilor din Metavers vor fi tranzacționate pe platforme dedicate. De asemenea, vom putea deține sau închiria propriile parcele de pământ virtual și vom putea crea businessuri și tot felul de servicii pe acele parcele, cum ar fi, de exemplu, magazine virtuale tridimensionale. Cel mai probabil, aceasta va fi o piață de sute sau chiar mii de miliarde de dolari la un moment dat“, estimează el.

Aplicații în imobiliare sau în finanțe

Paul Achim crede că tehnologia NFT poate avea multe aplicații, în viitor, în diverse domenii, nu doar al artei. „NFT-urile pot fi folosite și pentru a reprezenta obiecte fizice. De exemplu, domeniul imobiliar va trece printr-o transformare profundă datorită acestei noi tehnologii. Utilizarea NFT-urilor în domeniul imobiliar ne va permite să asociem unui imobil un NFT care conține întregul său istoric, toți proprietarii care s-au succedat, prețurile de vânzare și alte detalii importante“, explică acesta.

„De asemenea, NFT-ul va putea fi folosit ca act de proprietate și va putea simplifica procesul de vânzare-cumpărare, scoțând notarul din ecuație, iar tranzacția poate avea loc automatizat, prin intermediul contractelor inteligente. În plus, pot lua naștere concepte noi precum «proprietatea fracționată». Adică un imobil transpus pe blockchain sub formă de NFT va putea fi ulterior împărțit și vândut pe mai multe bucăți.

Acest tip de serviciu nu există încă, deoarece e nevoie și de un cadru legal care să reglementeze acest spațiu. Însă țări precum Emiratele Arabe Unite lucrează deja la un asemenea cadru legal și e posibil ca, în scurt timp, să vedem primele imobile «tokenizate» cu ajutorul NFT-urilor. NFT-urile pot fi folosite și ca bilete de acces la evenimente, pe post de identitate digitală sau ca garanții pentru împrumuturi în criptomonede. Sunt doar câteva dintre aplicațiile acestei tehnologii“, încheie Paul Achim.

Care sunt riscurile și ce spun scepticii

Deși au avut un parcurs fulminant, scepticii se întreabă dacă aceste active au puterea de a rezista în viitor. Nu este exclusă nici ipoteza unei bule speculative, indiferent de cum va evolua piața, în general.Unii specialiști sunt îngrijorați de faptul că piața NFT a crescut prea mult, prea repede și cu destule speculații. „Ar putea fi apoteoza lor, ar putea fi vârful unei bule. Chiar dacă înțeleg pe deplin dinamica care îi motivează mai ales pe cei mai tineri, mă îngrijorează foarte mult“, a declarat Michael Every, șeful Rabobank pentru cercetarea piețelor financiare din zona Asia-Pacific.

„Nu cumpăra un NFT doar pentru că e un NFT. Cumpără-l pentru că îți place arta sau cumpără-l atunci când crezi că este un obiect de colecție cool sau comunitatea este cool“, este sfatul lui Evan Cohen, cofondatorul Vincent (cel mai puternic motor de căutare pentru oportunități de investiții în imobiliare, artă, obiecte de colecție, NFT etc.).

Deși multe celebrități au lansat astfel de colecții sau dețin jetoane, părerea nu e unanimă în showbiz. Într-un interviu, Keanu Reeves s-a arătat și el sceptic, declarând că „sunt atât de ușor de copiat“. Elon Musk – unul dintre influencerii majori din cripto, care zguduie prețurile cu o simplă postare pe Twitter – l-a ironizat printr-un meme , așa cum a făcut și în cazul altor personalități care au criticat NFT-urile.

Acest tip de investiție nu vine fără riscuri. Sumele pentru care au fost vândute multe jetoane nefungibile sunt nejustificate și de neînțeles pentru mulți, însă mecanismul din spate ar putea fi explicat printr-o teorie din secolul al XIX-lea, lansată de economistul Carl Menger, fondator al Școlii austriece de economie.

Potrivit teoriei acestuia, valoarea unui lucru nu este intrinsecă și nu este dată de costurile de producție, de resursele folosite sau de munca depusă, ci este atribuită obiectului respectiv de către oameni, în funcție de importanța pe care o acordă acelui obiect. Astfel pot fi explicate sumele imense cu care sunt vândute în lumea reală opere de artă, mașini de epocă, timbre etc. Această teorie se poate aplica și în cazul obiectelor de colecție digitale. Însă, atât în viața reală, cât și în mediul digital, un obiect de colecție poate să-și piardă valoarea din diverse motive: fie pentru că interesul publicului a scăzut, fie pentru că obiectul își pierde relevanța.

Volatilitate și atacuri de tip phishing

Deși deține un portofoliu impresionant, Paul Achim crede că acest tip de investiție nu vine fără riscuri. „Investițiile în acest domeniu se înscriu în categoria celor cu grad ridicat de risc. Încă sunt niște investiții foarte exotice în ochii majorității și e de înțeles – domeniul se află doar în primii săi ani de existență. Trebuie înțeles faptul că principalul risc la care se supune un investitor în NFT-uri este cel al lipsei de lichiditate. Adică poate risca să nu găsească prea ușor un cumpărător atunci când își va dori să vândă. Însă, dacă știi să evaluezi corect un NFT, acesta îți poate oferi randamente greu de imaginat în aproape orice alt domeniu“, explică analistul.

Pe lângă volatilitatea crescută, un alt tip de risc îl reprezintă atacurile de tip phishing (înșelăciune electronică). Astfel, în luna februarie, câteva sute de NFT-uri, inclusiv din colecții valoroase precum Bored Ape Yacht Club, au fost furate de la utilizatorii OpenSea. Potrivit CEO-ului OpenSea, Devin Finzer, infractorii au furat NFT-uri în valoare de 641 Eth (aproximativ 1,7 milioane de dolari la data comiterii atacului cibernetic).

Care sunt avantajele și ce spun susținătorii. Negativiștii „se vor da pe brazdă“

În teorie, jetoanele nefungibile pot avea un potențial enorm, deoarece pot schimba regulile dreptului de proprietate. În lumea reală, pentru a trece dreptul de proprietate de la o persoană la alta, e nevoie de mai mulți intermediari și contracte (avocat, expert, evaluator, bancă etc.). Doar astfel tranzacția este validată și dreptul de proprietate este transmis. Nimic din toate acestea nu este necesar în privința jetoanelor. Tranzacțiile înregistrate pe blockchain sunt de încredere, sunt vizibile pentru oricine și nu pot fi modificate.

Pentru artă, tehnologia NFT devine un model de business, replicând, în lumea virtuală, schema unei case de licitații din lumea reală. Pentru blockchain, ele întăresc posibilitatea unei economii descentralizate, iar pentru artiști reprezintă o modalitate de a-și consolida și valorifica drepturile de autor asupra creațiilor și de a crește potențialul de vânzare a acestora, transformându-le în bunuri digitale.

O nouă adopție, la fel ca în cazul internetului

Gemenii Duncan și Griffin Cock Foster, creatorii platformei Nifty Gateway unde au fost vândute NFT-uri ale unor artiști precum Beeple și Grimes, sunt mari susținători ai acestui trend. Piața jetoanelor nefungibile a explodat în 2021, dar acesta este doar începutul, sunt de părere aceștia.

„Pe termen lung, vederea de ansamblu este foarte bună. Estimez că, peste 5 sau 10 ani, tranzacționarea va fi la un nivel mult mai mare. Am fost foarte surprinși de cât de repede au crescut NFT-urile și de cât de repede au reușit să capteze atenția lumii“, a declarat pentru Business Insider Griffin Cock Foster, care, alături de fratele său, a fost numit în 2021 unul dintre cei mai influenți oameni din acest domeniu. În ceea ce-i privește pe negativiști, Griffin crede că „se vor da pe brazdă“, așa cum s-a întâmplat și în cazul adopției internetului, la nivel mondial.

Este o provocare să prevezi viitorul, mai ales într-o piață atât de nouă și de volatilă. Însă concepte precum artă digitală, Metavers, comunități bine închegate, tranzacții de miliarde de dolari au devenit, în doar câțiva ani, o realitate care nu poate fi contestată. Și chiar dacă lucrurile par să fie tranșate în alb și negru, iar scurta istorie a NFT-urilor este intrigantă, viitorul ar putea aduce nenumărate oportunități. Deocamdată, putem doar să ni-l imaginăm.

Irina Rimes: „Ce m-a atras la Metavers este numărul nelimitat de lucruri pe care le poți face“

Metaversul este un trend masiv care nu poate fi ignorat nici de showbiz, prin prisma expunerii, dar și a veniturilor pe care le poate genera. Ariana Grande, Justin Bieber, Travis Scott, David Guetta și Marshmello se numără printre cei care s-au asociat cu diferite platforme și au susținut spectacole în Metavers. În România, Irina Rimes este primul artist care susține un concert în lumea artistică digitală.

Aceste show-uri au loc într-o lume virtuală (spre exemplu, a unor jocuri precum Fortnite sau Roblox), în care avatarul unui artist este proiectat pe o scenă virtuală și e sincronizat cu muzică preînregistrată. Este o modalitate pentru fani de a-și vedea artiștii preferați din confortul propriei case (mai ales în timpul pandemiei), prin intermediul unor căști de realitate virtuală.

Metaversul, o sursă importantă de venituri

În Metavers, limitările fizice din viața reală aproape că nu mai există. Un artist poate schimba rapid ținutele într-un concert virtual sau poate crea o nouă scenă, cu un nou decor. Totodată, numărul de spectatori poate fi mult mai mare decât la un show real, deoarece nu mai există limitările dintr-o sală de spectacole sau de pe un stadion.

Spre exemplu, peste 27 de milioane de spectatori s-au conectat pentru a urmări cele cinci concerte susținut în 2020 de Travis Scott în Fortnite, unul dintre cele mai populare jocuri din lume. Numărul total de vizualizări, incluzând reluările, a fost de peste 48 de milioane. Pentru o astfel de apariție, un artist poate încasa între 50.000 și 350.000 de dolari și, potrivit Billboard, rapperul Travis Scott a primit jumătate de milion de dolari.

În România, Irina Rimes este primul artist care susține un concert în Metavers și povestește cum s-a născut acest proiect. „Despre zona cripto și tehnologia blockchain am aflat acum patru sau cinci ani, iar despre Metavers am aflat în 2019, cred, când Marshmello a susținut un concert în lumea din jocul Fortnite. Cât despre ce m-a atras la acest domeniu, la Metavers, este numărul nelimitat de lucruri pe care le poți face, pe care le poți crea. Ideea acestui concert a apărut când ne gândeam ce vizualuri să facem pentru piesele de pe albumul «Acasă». Au fost multe provocări, ca la orice proiect care deschide un drum“, a declarat Irina Rimes pentru „Weekend Adevărul“.

Devine ceva ce nu poate fi ignorat, însă nu cred că ne vom muta în Metavers, sau, cel puțin, nu îmi place să cred asta. În schimb, sunt sigură că ne îndreptăm spre un Metavers mult mai dezvoltat decât e acum.

10 departamente au lucrat pentru a crea un avatar

Coordonatorul proiectului a fost Bogdan Păun, regizorul alături de care Irina Rimes a lucrat la toate videoclipurile sale. El a gândit tot acest univers virtual.„Aveam în minte de acum doi ani un astfel de proiect, doar că așteptam albumul muzical potrivit și «Acasă» a fost oportunitatea perfectă. Inițial, ne-am gândit să facem visuals, dar, odată cu crearea acestor lumi virtuale, am considerat că trebuie să trecem la nivelul următor și să oferim fanilor o experiență diferită, privată. Așa a apărut aplicația VR (n.r. – realitate virtuală) și ideea unui concert în Metavers, primul din România, o lume nouă în care Irina este un avatar cu care fanii pot interacționa“, a explicat Bogdan Păun.

„Irina a fost scanată ca să poată fi digitalizată și transformată într-un caracter aplicabil în Metavers, o muncă a zece departamente ce au lucrat doar la conturarea personajului ei virtual, de la ochi și față și până la haine. Tot acest proiect a fost implementat în aproximativ patru luni, iar aplicația a fost construită în Unreal Engine 5, cel mai avansat motor de jocuri din lume“, a mai spus Bogdan Păun.

„Deocamdată, pe YouTube există doar un mic preview din cum va arăta concertul în Metavers. În curând, în toamna aceasta, vom lansa aplicația și abia după aceea se va întâmpla concertul efectiv. Abia aștept!“, a completat Irina Rimes.

Deși concertele în realitatea virtuală cuceresc un public tot mai numeros, cântăreața crede că acestea nu vor ajunge să înlocuiască show-urile din viața reală, care au atuurile lor.

„Nu cred că publicul preferă un concert în realitatea virtuală în detrimentul unuia clasic, le văd ca pe două lucruri destul de diferite. În concertul clasic, este foarte mult vorba despre energie schimbată constant între public și artist. Într-un concert din realitatea virtuală, această energie, deși existentă, nu este factorul principal. În schimb, factorul principal îmi pare lumea în care are loc concertul și explorarea ei. Practic, în timp ce asculți muzica artistului de pe scenă, descoperi și arta graficienilor care au creat spectrul acesta imens de detalii pe care le însumează o lume virtuală. Poți spune că sunt două concerte într-unul: un concert vizual și un concert audio“, a explicat artista.

„Ca orice drum pe care l-am deschis, vreau să îl parcurg cât de mult pot. Urmează alte proiecte, dar veți afla de ele la timpul lor“, a adăugat ea.

Viitorul e aici

Dacă această nouă etapă a internetului este cât se poate de tentantă pentru Irina Rimes și activitatea sa artistică, pe partea de investiții, cântăreața este precaută și nu deține niciun NFT din vreo colecție celebră.

„Deocamdată, nu am făcut nicio achiziție în Metavers. Am citit și eu despre aceste estimări de terenuri, proprietăți, haine și altele, dar voi aștepta cuminte, deocamdată, să văd cum evoluează lucrurile. De obicei, mă feresc să fac presupuneri, îmi place mai mult să fiu un observator care acționează abia după ce își transformă toate incertitudinile în certitudini; încă am incertitudini de explorat, dar sunt sigură de faptul că această zonă se va tot dezvolta în viitorul apropiat și nu numai“, a mărturisit ea.

În condițiile în care internetul și rețelele sociale au o influență enormă în viețile noastre, Metaversul e deja o realitate ce nu poate fi ignorată. Deși într-un stadiu incipient, el va ocupa o parte importantă din timpul nostru, va produce noi tehnologii, noi obiceiuri de consum.

„Devine ceva ce nu poate fi ignorat, însă nu cred că ne vom muta în Metavers, sau, cel puțin, nu îmi place să cred asta. În schimb, sunt sigură că ne îndreptăm spre un Metavers mult mai dezvoltat decât e acum. Spun acest lucru deoarece văd cum, pe lângă useri, foarte mulți artiști, firme și branduri își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția spre el. Trăim vremuri interesante, cel puțin“, a încheiat Irina Rimes.