New York Times: România nu este în Schengen din cauza stagnării în lupta anticorupție
The New York Times analizează de ce România nu este încă în Schengen, deși consideră că a făcut progrese evidente pentru statul de drept.
România şi Bulgaria, care au aderat împreună în anul 2007 la UE, se simt inferioare, deoarece nu li s-a permis încă aderarea la zona Schengen şi sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
Oficiali români deţin funcţii importante la Bruxelles, inclusiv Mircea Geaonă, care a fost numit adjunct al secretarului general al NATO, notează The New York Times.
Românii recunosc că au probleme continue cu corupția și oligarhia - la urma urmei, omul considerat cândva cel mai puternic om politic din țară, Liviu Dragnea, șeful celui mai mare partid, social-democrații, este acum la închisoare pentru abuz de putere.
Aceștia susțin însă că România progresează considerabil și că admiterea în zona Schengen nu ar trebui să depindă de problemele de corupție. Țara are granițe lungi, dar s-a investit foarte mult în protejarea lor, iar românii cred că au la fel de mult dreptul de a face parte din zona fără pașapoarte ca membrii Schengen precum Ungaria, care are probleme similare cu corupția și este socotită țara care încalcă cel mai mult statul de drept, fără să mai vorbim de Norvegia și Islanda, care nici măcar nu sunt membre ale Uniunii Europene.
Comisia Europeană a considerat că România și Bulgaria au îndeplinit toate condițiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen din 2011. Nicio altă țară considerată că a îndeplinit criteriile nu a fost lăsată în afară.
„O considerăm discriminare”, a declarat George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, într-un interviu.
„Am manifestat solidaritate în timpul crizei migrației și am luat oameni de pe bărci în Malta și ne așteptăm ca această solidaritate să fie returnată.”
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO și fost ministru de Externe, numește chestiunea Schengen „o problemă profund politică”, plină de prejudecăți.
Excluderea României „nu este doar nedreaptă, dar și ilogică - rutele migrației nu sunt prin România”, a spus el. Țara și-a protejat cu succes granițele, a adăugat el, blocând o mare parte din contrabanda între mafiile rusești și italiene.
Totuși, România a fost marcată de dezordine politică în ultimii ani. Un incendiu mortal într-un club de noapte, în 2015, a generat manifestații uriașe care au dat jos un guvern, iar protestele au revenit în fața corupției instituționale și a ceea ce mulți au văzut ca eforturi de a submina sistemul judiciar, inclusiv concedierea Laurei Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în iulie 2018.
„A urmat apoi căderea lui Dragnea și, ulterior, prăbușirea guvernului de coaliție. Acum, Kovesi trebuie să devină primul procuror-șef al blocului, peste obiecțiile propriului său guvern”, scrie The New York Times.
Toate acestea au avut un impact inevitabil la Bruxelles, chiar dacă oficialii europeni au remarcat ascensiunea unor politicieni pro-europeni mai tineri, mai liberali, care s-au descurcat bine la alegerile europene din mai. Votul respectiv a făcut ca social-democrații să scadă cu aproape jumătate și s-a creat o alianță a două noi partide, Uniunea Salvați România și Plus, care a fost fondată de un fost comisar european, Dacian Cioloș.
Alegerile prezidențiale din noiembrie se așteaptă să fie strânse.
Premierul Viorica Dancila s-a plâns de monitorizarea specială a corupției și a reformei judiciare realizată de Comisia Europeană asupra României și Bulgariei, cunoscut sub numele de Mecanismul de Cooperare și Verificare. Alți membri relativ noi ai Uniunii Europene, precum Croația, nu sunt supuși unei asemenea supravegheri.
Cu toate acestea, comentând cele mai recente rapoarte MCV, în noiembrie anul trecut, Frans Timmermans, pe atunci comisarul european pentru statul de drept, a declarat: „Regret că România nu numai că a oprit procesul de reformă, dar a și redeschis și s-a retras din chestiuni unde se înregistraseră progrese în ultimii 10 ani.”
Schengen este importantă atât pentru afaceri, cât și pentru călătorii, deoarece cetățenii români și camioanele din România trebuie să treacă prin controale de frontieră, ceea ce complică participarea lor la piața unică a Europei.
