Partidul președintelui sârb, aflat la putere, a obținut victoria în alegerile parlamentare din Serbia, potrivit anunțului făcut de comisia electorală luni seara. Observatorii internaționali au semnalat nereguli, iar Germania le-a calificat drept "inacceptabile".

Cu câteva ore mai devreme, un raport sever al observatorilor internaţionali denunţase un scrutin marcat de "cumpărare de voturi" şi "voturi false în urne".

"Serbia a votat, dar OSCE a semnalat cazuri de utilizare frauduloasă a fondurilor publice, de intimidare a alegătorilor şi de cumpărare de voturi", a denunţat Ministerul german de Externe.

"Este inacceptabil pentru o ţară cu statut de candidată la UE", a subliniat ministerul de la Berlin.

"Rezultatele preliminare" ale comisiei electorale dau SNS (Partidul Progresist Sârb, dreapta naţionalistă) majoritar cu 46,7% din voturi. Opoziţia reunită sub sloganul "Serbia împotriva violenţei" (SPN) a câştigat 23,5% din voturi, potrivit acestor rezultate care vor fi definitive abia în câteva zile, odată cu expirarea termenului de recurs. La Belgrad, comisia locală dă SNS pe primul loc cu 44,5%, urmat de SPN cu 38,18%.

Dar aceste rezultate sunt contestate: opoziţia denunţă fraude în capitală, iar câteva mii de manifestanţi s-au adunat luni seară în faţa sediului Comisiei electorale (RIK) pentru a cere anularea alegerilor municipale.

Alegerile legislative de duminică au fost cuplate în unele locuri cu scrutinuri locale.

Acesta a fost cazul în special în Belgrad, unde trăiesc 1,5 milioane de persoane, aproape un sfert din populaţia ţării. SNS a revendicat majoritatea acolo - cu 38,5% din voturi, sau cu 23.000 de voturi mai mult decât opoziţia.

Coaliţia opoziţiei SPN a denunţat că "peste 40.000 de alegători fictivi" au fost aduşi la Belgrad în mod organizat pentru a sprijini SNS, transportaţi cu autobuzul din Republica Srpska, entitatea sârbă din Bosnia vecină.

Mai multe înregistrări video postate duminică pe reţelele sociale au susţinut că arată sosirea alegătorilor pe unul dintre stadioanele oraşului, unde li s-a spus în ce cartiere ar urma să meargă la vot. Acuzaţiile de fraudă au fost confirmate de un raport preliminar al misiunii internaţionale de observare (OSCE, Parlamentul European şi Consiliul Europei). Observatorii au descris un scrutin "marcat de cazuri izolate de violenţă, nereguli procedurale şi acuzaţii frecvente de organizarea şi transportul alegătorilor pentru a sprijini partidul de guvernământ în alegerile locale", precum şi "cumpărare de voturi" şi "voturi false în urne".

"Opinia OSCE este aceeaşi cu cea a mulţimii adunate aici", le-a declarat manifestanţilor Dragan Djilas, unul dintre liderii coaliţiei de opoziţie SPN.

"Cerem anularea alegerilor, eliminarea de pe listele electorale a falşilor alegători şi sperăm că vom realiza acest lucru prin mijloace paşnice", a adăugat el.

Alţi doi lideri ai coaliţiei, Marinika Tepic şi Miroslav Aleksic, vor intra în greva foamei, a mai spus el.

Apărută în contextul manifestaţiilor uriaşe care au zguduit ţara în mai, după moartea a 19 persoane în două atacuri armate - dintre care unul într-o şcoală primară -, coaliţia a denunţat constant o campanie părtinitoare.

Campania a fost afectată de "retorica violentă, media părtinitoare, presiuni asupra angajaţilor din sectorul public şi utilizarea abuzivă a resurselor publice", toate pe fundalul "implicării decisive a preşedintelui" sârb, Aleksandar Vucic oferind partidului său "un avantaj nedrept", potrivit observatorilor.

Omniprezenţa preşedintelui în media "a avut un impact asupra posibilităţii alegătorilor de a face o alegere informată", au mai scris observatorii internaţionali.