Albert Einstein, excepţional fizician german, cel care se află la originea uneia dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice din istorie, teoria relativității, s-a stins din viață pe 18 aprilie 1955, la vârsta de 76 de ani.

Dacă în plan profesional, Einstein a excelat, în viața personală el era un tiran.

Prima soţie a lui Eistein a fost Mileva Maric, o sârboaică născută în 1875. A fost o femeie inteligentă, care a avut în comun cu Einstein pasiunea pentru fizică. În timpul mariajului, marele savant i-a impus acesteia niște condiții neobișnuite, relatează click.ro

Einstein a cunoscut-o pe Mileva Maric în 1896, la Institutul Politehnic din Zurich. Maric era cu patru ani mai mare decât el şi singura femeie care studia fizica la Institut. În timp, prietenia care s-a legat între ei graţie intereselor comune a evoluat, cei doi unindu-şi destinele în ianuarie 1903. Au avut trei copii: Lieserl (decedată la vârsta de 1 an), Hans Albert şi Eduard.

La 11 ani de la căsătorie, Mileva şi Albert au căzut de acord că între ei nu mai era nimic, însă, de dragul copiilor, au scos din calcul un divorţ. În schimb, marele fizician i-a impus nevestei o serie de condiţii, pe care, susţine Walter Isaacson, în volumul "Einstein: Viaţa şi universul său", i le-a cuprins într-o listă:

1. Te vei asigura că am ordine în haine, că voi primi trei mese regulate în cameră, că dormitorul şi biroul sunt curate, iar biroul nu este folosit de nimeni altcineva.

2. În plus, vei renunţa la orice relaţie personală cu mine, în măsura în care nu sunt necesare din motive sociale. Mai precis, vei renunţa la a cere să stau cu tine acasă ori să călătoresc cu tine.

3. Vei respecta următoarele aspecte în ceea ce priveşte relaţia pe care o ai cu mine: nu vei avea pretenţia la niciun gest de intimitate, nici nu îmi vei reproşa acest lucru în vreun fel; vei înceta să mi te adresezi dacă îţi cer asta; vei părăsi de îndată dormitorul ori biroul, fără să te împotriveşti, dacă o voi cere.

4. Nu mă vei deprecia în faţa copiilor nici prin cuvinte, nici prin comportament". Mileva a fost de acord cu toate aceste solicitări dure venite din partea soţului ei, însă doar pentru puţin timp. În 1914, la doar câteva luni după semnarea neobişnuitului contract postnupţial, Mileva şi-a luat cei doi copii şi l-a părăsit pe Albert Einstein. Au divorţat abia în 1919, fără a se mai vedea în tot acest timp.

În 1921 a primit premiul Nobel pentru fizică

Albert Einstein , născut la 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, a fost excepţional fizician, cel care se află la originea uneia dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice din istorie, teoria relativității, considerată şi acum, ca fiind cea mai mare realizare a minţii umane în privinţa Universului.

Însă marele savant a avut şi alte contribuţii importante în domeniul ştiinţei – în cosmologia relativistă, în teoria capilarității, în mecanica statistică şi cuantică, în domeniul mișcării browniene a moleculelor, în probabilitatea tranziției atomice sau proprietățile termice ale luminii şi, mai ales în celebra formulă E=mc² , care cuantifică energia disponibilă a materiei – dar a fost şi un militant activ al păcii și un susținător al cauzei poporului evreu căruia îi aparținea.

Activitatea sa a fost prezentată în nu mai puţin de 300 de lucrări științifice și în peste 150 apariţii editoriale în variate domenii şi a fost încununată, în anul 1921, prin câştigarea Premiului Nobel pentru fizică, pentru explicarea efectului fotoelectric, o realizare, totuşi, mai puţin importantă din vastele sale preocupări ştiinţifice.

La 17 aprilie 1955, în timp ce lucra la un discurs prin care se pregătea să marcheze cea de-a șaptea aniversare a statului Israel, Einstein a suferit un anevrism abdominal, dublat de o hemoragie internă, a fost dus de urgenţă la Centrul Universitar Medical din Princeton pentru tratament, dar a refuzat operația, declarând că și-a trăit viața şi că este mulţumit cu ce a realizat: „Dacă e momentul să mă sting din viață, prefer să fac asta într-un mod elegant”, ar fi declarat el.

Einstein a murit a doua zi dimineaţa, la 18 aprilie 1955, la vârsta de 76 de ani.

O parte din creierul fizicianului a fost expus publicului

O parte din creierul lui Albert Einstein, una dintre cele mai sclipitoare minţi care s-au putut întâlni în istorie, cu celebrul IQ estimat la 160, este expus, în prezent, la Centrul Universitar Medical din Princeton, iar altă parte este prezentată la Muzeul Naţional pentru Sănătate şi Medicină din Silver Spring, Maryland, lângă Washington D.C.

O cercetare, efectuată cu ajutorul a 14 fotografii recent descoperite, realizate de către Thomas Stoltz Harvey, în care creierul lui Einstein fusese imortalizat la scurt timp după moarte, a permis concluzia că Einstein avea un creier neobişnuit, prezentând circumvoluţiuni suplimentare şi pliuri aparte, care au influenţat abilităţile extraordinare ale fizicianului.