Nemurirea și colonizarea spațială. Ce este cosmismul rusesc, mișcarea născută în URSS care i-a inspirat pe Musk și Putin
Cosmismul rusesc, o mișcare intelectuală de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a influențat cursa spațială sovietică și transumaniștii contemporani din Silicon Valley. Scopul final este de a obține nemurirea pentru toți și învierea fiecărui suflet care a trăit vreodată. Dar nu s-a oprit aici - omenirea urma să colonizeze cosmosul, asigurându-și existența veșnică, notează, într-o analiză, publicația online El Pais , citat de Digi24.
Cosmismul rusesc a fost o mișcare intelectuală care a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea în Rusia. Aceasta credea într-o legătură profundă între oameni și cosmos, dincolo de viața noastră zilnică, pământească. Deși mișcarea a dispărut de mult timp, ideile sale continuă să inspire personalități influente, precum antreprenorul din domeniul tehnologiei și fondatorul SpaceX, Elon Musk, și președintele rus Vladimir Putin, care intenționează să relanseze explorarea spațială rusă. Ambițiile de nemurire ale cosmismului pot fi văzute și în mișcările transumaniste înrădăcinate în idealurile tehno-utopice din Silicon Valley.
Cosmismul rusesc a fost studiat într-o colecție de eseuri editată de filosoful Boris Grois și în mai recentul „Lenin Walked on the Moon” (2023) de Michel Eltchaninoff. Colecția lui Grois îl prezintă pe unul dintre fondatorii cosmismului, Nikolai Fiodorov, care a refuzat să publice în timpul vieții sale, restrângând ideile sale într-un cerc de prieteni și colaboratori. Printre alți colaboratori se numără omul de știință sovietic din domeniul spațial Konstantin Țiolkovski, Alexander Bogdanov și Alexander Cijevski. Cosmismul a atras o mare varietate de persoane, inclusiv anarhiști radicali, poeți ocultiști, activiști revoluționari, filosofi, romancieri utopici și oameni de știință pionieri în domeniul călătoriilor spațiale. Ideile lui Fiodorov au fost, de asemenea, admirate și de renumiții autori ruși Tolstoi și Dostoievski.
Konstantin Țiolkovski (1857-1935), cercetător rus de rachete, pionier al teoriei astronautice, la lucru. Foto: Profimedia Images Potrivit lui Grois, cosmismul a rămas în mare parte ascuns, în ciuda domeniului său vast de aplicare. Acest lucru s-a întâmplat din cauza suprimării staliniste a progreselor filozofice și artistice semnificative care au luat naștere în Rusia la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cum ar fi teosofia și suprematismul lui Malevici. Cu toate acestea, cosmismul a influențat profund nucleul Uniunii Sovietice, modelându-i credințele și aspirațiile fundamentale.
De la mistic la sovietic
Conceptul de cosmism, care urmărea să imortalizeze umanitatea și să exploreze vasta întindere a spațiului, a luat naștere la sfârșitul secolului al XIX-lea, scrie Eltchaninoff. A apărut într-o perioadă de renaștere religioasă și de creștere a încrederii în progresele științifice. Deși Fiodorov nu a îmbrățișat ideologiile marxiste, ideile sale cosmiste au devenit interconectate cu viziunea revoluționară a unei noi umanități care a apărut în urma Revoluției bolșevice din 1917. Drept urmare, unii intelectuali și lideri revoluționari au îmbrățișat cosmismul și au imaginat un homo sovieticus - o nouă persoană sovietică - care ar putea sfida moartea și scăpa de gravitația terestră.
Soiuz T-9. Foto: Profimedia Images Trupul lui Vladimir Ilici Lenin, liderul revoluției sovietice, este în prezent conservat într-un mausoleu din Piața Roșie din Moscova. Acesta nu a fost doar un tribut adus importanței sale, ci și o aliniere intenționată la filosofia lui Fiodorov. Potrivit istoricului Martín Baña, „Politicianul însărcinat cu mumificarea lui Lenin - Leonid Krasin - a fost profund influențat de ideile lui Fiodorov, și nu doar îi aducea un omagiu”. Conservarea trupului lui Lenin reprezenta ideea că omenirea, atunci când se va elibera de capitalism, ar putea atinge nemurirea, iar Lenin ar fi printre primii care ar fi înviat. În același timp, un asociat al lui Lenin, pe nume Alexander Bogdanov, a efectuat experimente cu transfuzii de sânge, cu scopul de a obține tinerețea veșnică, în timp ce Uniunea Sovietică se angaja activ într-o cursă spațială cu Statele Unite.
Corpul îmbălsămat al lui Vladimir Lenin în Mausoleul din Piața Roșie, Moscova. (1993) Foto: Profimedia Images URSS a lansat cu succes primul satelit - Sputnik - pe orbită în octombrie 1957. O lună mai târziu, au trimis prima ființă vie în spațiu - un câine pe nume Laika. Apoi, în 1961, rusul Iuri Gagarin a devenit primul om în spațiu. Statele Unite au preluat conducerea prin trimiterea cu succes a primului om care a pășit pe Lună, dar există o dezbatere continuă cu privire la care țară a realizat mai multe în domeniul explorării spațiale în acea perioadă. Potrivit lui Eltchaninoff, cosmismul a fost o ideologie secretă a Uniunii Sovietice. De fapt, Țiolkovski, fizicianul și omul de știință al rachetelor, aclamat drept „părintele cosmonauticii”, era dedicat cosmismului și a făcut din acesta o temă intelectuală majoră în programul spațial sovietic. „Țiolkovski a adus de fapt mai mult decât o filosofie și o etică spațială în program. A depășit competiția geopolitică a Războiului Rece și a urmărit să răspândească comunismul în întregul univers”, a declarat Baña.
Dintr-o serie de felicitări pentru Brooke Bond Tea (1973): „Cursa în Spațiu", ilustrată de David Lawson; imagine color ilustrată cu Sputnik I. Foto: Profimedia Images Precum multe alte mișcări utopice, cosmismul a apărut în urma secularizării care a urmat Iluminismului și Revoluției Industriale. Odată cu renunțarea la un plan divin, după cum spune Max Weber, lumea devine dezamăgită. Teologia cedează locul tehnologiei, iar planificarea politică și economică rațională înlocuiește planul lui Dumnezeu. Potrivit lui Grois, cosmismul duce acest lucru la extrem, pledând pentru controlul statului asupra spațiului și pentru nemurirea fiecărui cetățean.
Potrivit cosmismului, realizarea adevăratei justiții implică nu numai obținerea nemuririi, ci și învierea generațiilor trecute care au trăit într-o lume mai puțin avansată din punct de vedere tehnologic. Popularea cosmosului era o soluție parțială la problema suprapopulării care ar fi fost cauzată de învierea în masă. Deși aceste idei pot părea fanteziste, Grois le vede ca pe o expresie a obiectivelor finale ale statului biopolitic modern, cum ar fi securitatea ecologică și asistența medicală universală (în termeni foucauldieni).
Cosmismul este deosebit prin faptul că se concentrează pe tehnologie, în ciuda faptului că nu are nicio bază științifică sau tehnică. În afară de Țiolkovski, Fiodorov și adepții săi nu aveau pregătire științifică și nu erau afiliați la instituții de cercetare. „Chiar dacă Fiodorov și Bogdanov foloseau un limbaj științific, acesta era adesea învechit, inexact și trecea în plan secundar față de sistemul filosofic pe care îl îmbrățișau. Ei nici măcar nu au contribuit la stabilirea unei paradigme sau școli alternative”, a declarat istoricul Alejandro Galliano. De fapt, Fiodorov credea că va fi nevoie de secole pentru ca visul cosmist să devină realitate.
Vladimir Lenin (1870-1924) și Alexander Bogdanov (1873-1928) jucând șah în timpul unei vizite la Maxim Gorki (1868-1936). Capri, Italia (1908), Foto: Profimedia Images Moștenirea de durată a cosmismului
Cosmismul este evident în diverse aspecte ale vieții contemporane. El apare în mișcările ecologice, în special în fața crizei climatice. Condițiile de pe Pământ afectează în mod direct viața, iar Pământul însuși se bazează pe mediul său cosmic. Efectuăm cercetări pentru a preveni coliziunile cu asteroizi și chiar luăm în considerare posibilitatea de a căuta refugiu pe alte planete dacă a noastră este în pericol. Cosmismul pune viața umană mai presus de toate, reflectând o mentalitate modernă care persistă și astăzi, potrivit lui Grois.
Konstantin Țiolkovski alături de scriitorul Konstantin Altaiski-Korolev. Foto: Profimedia Images Influența cosmismului poate fi observată și în transumanismul actual, care urmărește prelungirea vieții și depășirea morții. Cu toate acestea, textele cosmiste au fost considerate de nișă și nu au fost citite pe scară largă de transumaniști, inclusiv personalități de avangardă precum J.B.S. Haldane și J.D. Bernal la începutul secolului XX. „A doua generație de transumanism, cea pe care o avem acum, provine dintr-un univers intelectual complet diferit. Ea își are originea în mișcarea extropiană din California în anii 1980, care este anarho-capitalistă, analitică din punct de vedere filosofic și libertariană din punct de vedere politic. Este mult mai apropiată de Silicon Valley decât de Moscova”, a declarat Galliano. În prezent, Statele Unite și Rusia sunt singurele țări care au companii dedicate crioconservării ființelor umane. „Cu toate acestea, atât cosmismul, cât și transumanismul timpuriu știau că revoluția tehnico-științifică va transforma natura umană. Mai important, au recunoscut nevoia unui cadru filosofic, religios și estetic care să-i dea un sens și să împiedice ca aceasta să degenereze în nihilism”, a declarat Galliano.
Antreprenorul din domeniul tehnologiei și fondatorul SpaceX, Elon Musk, lucrează la privatizarea explorării spațiale, cu scopul de a ajunge într-o bună zi pe Marte. El se inspiră din cosmistul Țiolkovski și chiar l-a citat, spunând: „Pământul este locul unde a început omenirea, dar nu putem rămâne aici pentru totdeauna. Este timpul să explorăm stelele și să extindem conștiința umană”. Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a investit atât în rachete, cât și în companii axate pe prelungirea vieții. Fondatorii Google, Sergey Brin și Larry Page, sunt, de asemenea, implicați în acest proiect, iar Page a înființat Calico Life Sciences, o filială a Alphabet axată pe sănătate, bunăstare și longevitate. Fondatorul PayPal și anarho-capitalistul Peter Thiel a declarat adesea că nu crede în „ideologia inevitabilității morții fiecărui individ”. „To Be a Machine” (2017), de Mark O'Connel, urmărește evoluția transumaniștilor din Silicon Valley care încearcă să se sustragă morții prin crearea unor mașini hiperinteligente.
Fondatorul SpaceX, Elon Musk, cu un model al rachetei Falcon Heavy. Foto: Profimedia Images Președintele rus Vladimir Putin face adesea referire la Țiolkovski pentru a sublinia contribuția Rusiei la știința spațială și la cosmism, iar în 2007 a vizitat casa-muzeu a lui Țiolkovski pentru a-i aduce un omagiu. Putin se folosește de cosmism pentru a-și susține rezistența mesianică rusă față de Occidentul materialist. „Cosmismul, această mișcare europeană mai puțin cunoscută, continuă să meargă mai departe cu propria sa istorie unică”, scrie Eltchaninoff.
Vladimir Putin în vizită la Muzeul Țiolkovski de Istorie Cosmonautică Sovietică în Kaluga (2007). Foto: Profimedia Images
