Comisia Europeană şi alte instituţii ale UE au ezitat să trimită notificări ale unor potenţiale cazuri de fraudă către EPPO, parchet condus de Laura Codruța Kovesi, fiind semne de întrebare privind unele aspecte din activitatea instituției, potrivit site-ului Follow the Money.

Laura Codruța Kovesi FOTO EPA EFE

În timp ce EPPO îşi intensifică activităţile în cadrul țărilor care au acceptat noua structură europeană, numărul de cazuri care ajung în etapele următoare - 139 de inculpări în 2023 şi 48 de condamnări - este încă scăzut, potrivit Follow the Money.

„Când am fost numită, estimarea era că EPPO ar trebui să înceapă cu 30 de persoane şi un buget de aproximativ 8 milioane de euro. Eu am spus că acest lucru nu este posibil. Ce vrem să facem? Vrem să avem o instituţie „frumoasă" a UE doar pentru a spune că o avem, sau vrem să fim serioşi şi să construim o instituţie foarte puternică, independentă şi eficientă? Estimarea bugetului s-a bazat pe statistici care nu au fost cu adevărat realiste. S-a spus că vom avea în jur de 200-300 de cazuri pe an pentru toate statele membre ale UE. Dar la parchetul specializat din România am avut în jur de 1.500 de cazuri pe an de fraude legate de UE. Aşadar, pentru mine, era clar că estimarea era greşită. Am spus că vom avea în jur de 2.000 de investigaţii anual", a punctat Kovesi.

Kovesi a susținut că în 2023 EPPO a procesat peste 4.100 de rapoarte de infracţiuni, ceea ce reprezintă o creştere de 26% faţă de 2022. „Nu doar numărul cazurilor a fost subestimat, ci şi nivelul şi creşterea fraudei financiare. Dacă ne uităm la toate investigaţiile în curs de desfăşurare, prejudiciile estimate se ridică la 19,27 miliarde de euro (în total)", a declarat Kovesi.

Standarde diferite pentru diferite țări

Potrivit News.ro, „aceste cifre sunt într-adevăr mult mai mari decât cele notificate de Comisie în trecut. Kovesi a trimis o scrisoare secretarului general al Comisiei Europene pe această temă. Dar în răspunsul lor din 4 ianuarie, pe care Follow the Money l-a primit, ei contestă cifrele procurorului-şef şi spun că a folosit standarde diferite pentru diferitele ţări”.

Întrebată despre reacția Comisiei, Kovesi a punctat faptul că a încercat să îmbunătățească soluțiile privind prevenirea fraudelor și recuperarea banilor. „Acum, avem 42 de birouri în 22 de state membre şi principala noastră competenţă este de a face aceste investigaţii şi de a estima daunele. Avem directive interne clare pentru a ne asigura că toţi procurorii noştri respectă aceleaşi reguli. Aşadar, ceea ce aş spune este: nu omorâţi mesagerul. După trei ani de operaţiuni, am văzut că întreaga arhitectură care a fost pusă în aplicare pentru a preveni frauda şi pentru a recupera banii poate fi îmbunătăţită. EPPO nu poate face acest lucru. Recuperarea banilor este responsabilitatea Comisiei şi a autorităţilor naţionale. Întregul motiv pentru care am trimis scrisoarea noastră către Comisie a fost acela de a sublinia faptul că există posibilitatea de a recupera mai mulţi bani. În acest sens, ar trebui să fie mulţumiţi că am trimis acea scrisoare", a transmis Kovesi.

Raportări puține pe fondurile din PNRR

Fosta șefă a DNA a criticat și faptul că în cazul fraudelor cu fonduri din PNRR, rata de raportare din partea instituţiilor UE „a fost minimă”. În total, EPPO a primit doar şapte rapoarte de infracţiuni de la Comisia Europeană şi zero de la Parlamentul European.