Şefii diplomaţiei americane John Kerry şi ruse Serghei Lavrov s-au oprit asupra "poziţiilor lor divergente" cu privire la Ucraina, după mai mult de patru ore de negocieri "intense" la Paris, dar şi-au afirmat dorinţa de a ajunge la o rezolvare diplomatică a crizei.

Serghei Lavrov si John Kerry (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Cei doi oficiali, care se cunosc şi se apreciază de multă vreme în pofida prăpastiei care îi separă, s-au reunit în cursul serii la reşedinţa ambasadorului rus, situată într-un cartier luxos din Paris. Ei au discutat timp de mai multe ore, după care au luat cina.

"Am exprimat poziţii divergente cu privire la motivele crizei ucrainene", a declarat Lavrov, după negocieri.

"Suntem de acord asupra necesităţii de a găsi puncte de acord pentru a ajunge la o rezolvare diplomatică a acestei crize", a subliniat el la încheierea unei reuniuni pe care a calificat-o drept "foarte constructivă".

Şeful diplomaţiei ruse va continua aceste întrevederi cu omologul său francez Laurent Fabius, luni dimineaţa, la Paris. Ministrul francez va pleca apoi la prânz la Berlin, unde se va întâlni cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier şi cu cel polonez Radoslaw Sikorski.

Duminică la Paris, ministrul rus a insistat încă o dată asupra unei soluţii "federale" în Ucraina, o ipoteză avută în vedere pentru calmarea crizei generate de alipirea Crimeei la Rusia la jumătatea lui martie, dar respinsă de Kiev. "Suntem convinşi că federalismul este o componentă foarte importantă a reformelor" constituţionale pe care trebuie să le facă Ucraina, a afirmat Lavrov.

O structură federală "ar proteja drepturile celor care trăiesc în Ucraina şi în principal ale populaţiei ruse" din regiunile rusofone din est, a explicat el într-un interviu difuzat duminică de televiziunea rusă.

"Nicio decizie în privinţa Ucrainei fără Ucraina", a replicat Kerry în cadrul unei conferinţe de presă separate.

"Nu vom accepta un proces în care Guvernul legitim al Ucrainei să nu fie la masa (negocierilor)", a declarat el, reiterând apelul Washingtonului de retragere a forţelor ruse comasate la frontierele Ucrainei.

Statele Unite vor "să studieze ideile şi sugestiile dezvoltate în această seară şi vom continua discuţiile imediat", a adăugat Kerry.

Ruşii şi americanii au prezentat fiecare propriul "plan pentru a se ajunge la o calmare a situaţiei", a declarat la rândul său Lavrov, reiterând că priorităţile Moscovei sunt acelea de a "asigura respectarea drepturilor minorităţilor" şi "destructurarea forţelor neregulamentare şi provocatoare", o referire la grupările paramilitare, în special cele prezente în Maidan, la Kiev, teatrul mai multor luni de contestare a preşedintelui demis Viktor Ianukovici.

Aceste negocieri urgente pe tema crizei ucrainene au fost organizate la câteva ore după o discuţie prin telefon, vineri seara, între Barack Obama şi Vladimir Putin, primul contact între cei doi şefi de stat de la anunţarea de către Washington a sancţiunilor economice vizând anturajul preşedintelui rus.

Cei doi preşedinţi au convenit asupra necesităţii unor discuţii rapide pentru a pune capăt escaladării tensiunilor şi disputei dintre ruşi şi occidentali de la anexarea Crimeei de către Rusia.

Prăpastia dintre Washington şi Moscova rămâne însă una destul de mare. În ceea ce priveşte soluţia federală avută în vedere, ea este respinsă sec de Kiev. "Am vrea să recomandăm Rusiei să înceteze să mai dea ultimatumuri unei ţări suverane şi independente şi să îşi concentreze atenţia asupra situaţiei catastrofale şi a absenţei totale a drepturilor propriilor minorităţi, inclusiv ucraineană", a declarat duminică Ministerul ucrainean de Externe într-un comunuicat.

Rusia nu arată nicio intenţie de a reveni asupra absorbţiei forţate a Crimeei. La o lună după sosirea primelor forţe ruse în peninsula din Marea Neagră, la două săptămâni după referendumul considerat ilegal de occidentali, teritoriul este considerat de Moscova ca făcând parte din Federaţia Rusă.

Pierderea Crimeei fără luptă constituie o umilire pentru Guvernul de tranziţie de la Kiev. Subiectul inflamează campania electorală pentru alegerile prezidenţial din 25 mai, care s-a accelerat cu învestitura, la acest sfârşit de săptămână, a candidaţilor principalelor partide.

Proeuropenii pleacă drept favoriţi, în special miliardarul şi fostul ministru Petro Poroşenko. Acest magnat al ciocolatei şi presei, în vârstă de 48 de ani, a primit susţinerea, sâmbătă, a fostului boxer Vitali Kliciko, acesta din urmă renunţând la prezidenţiale pentru a candida la primăria Kievului.

Poroşenko se va confrunta cu un adversar redutabil, respectiv cu controversata Iulia Timoşenko. În vârstă de 53 de ani, fostul premier, care a petrecut doi ani în închisoare, se arată hotărâtă să şteargă înfrângerea sa din 2010 în faţa lui Viktor Ianukovici şi desfăşoară o campanie în care îl vizează pe Vladimir Putin şi promisiunea de a lua înapoi Crimeea.

Sursa: mediafax.ro

Distribuie Distribuie Comentarii