Agenția Spațială Europeană (ESA) a publicat luni fotografia nebuloasei Kohoutek 4-55, o stea muribundă care arată, conform oamenilor de știință, la fel cum va arăta și Soarele nostru peste aproximativ 5 miliarde de ani, după ce va intra în stadiul de gigantă roșie și va incinera Pământul și celelalte planete interioare, conform unui material publicat de CNET.com.

Fotografia a fost realizată prin intermediul instrumentului Wide Field Planetary Camera 2 din dotarea telescopului orbital Hubble. Această cameră a funcționat în perioada 1999 — 2009, dar ESA a dat publicității abia luni, 7 martie, această fotografie a nebuloasei Kohoutek 4-55. Fotografia este compusă din trei imagini obținute într-un interval de timp de 2 ore.

Nebuloasa Kohoutek 4-55 se află la distanță de aproape 4.600 de ani lumină, în direcția constelației Cygnus (Lebăda). Această nebuloasă a fost denumită după astronomul ceh Lubos Kohoutek, care a descoperit mai multe astfel de obiecte astronomice în anii '70.

Conform NASA, astfel de nebuloase se formează atunci când straturile exterioare ale atmosferei unei stele muribunde, de cel mult 8 mase solare, aflată în stadiul de gigantă roșie, sunt expulzate în spațiul interstelar, steaua începând să-și piardă din masă. Culorile din fotografie corespund lungimilor de undă ale gazelor din componența atmosferei stelare. Roșu reprezintă azotul, hidrogenul este verde iar albastru marchează prezența oxigenului.

Soarele este un tip de stea care va evolua spre stadiul de gigantă roșie la sfârșitul vieții sale. Până atunci, Soarele își va fi consumat tot hidrogenul din nucleu în procesul de fuziune nucleară (din care rezultă heliu) și va începe să fuzioneze hidrogenul din straturile din jurul nucleului, nucleu care va fi atunci suprasaturat de heliu. Drept urmare, atmosfera solară se va umfla, devenind din ce în ce mai rarefiată, rezultând o rază stelară imensă. Temperatura de la suprafața Soarelui va scădea până la aproximativ 4.700 grade Celsius (de la 5.500 grade Celsius), iar atmosfera solară va cuprinde și incinera pe rând toate planetele de până la centura de asteroizi, Mercur, Venus, Pământul și Marte. Între timp, în nucleul stelar începe fuziunea heliului, rezultând carbon și oxigen. După o scurtă perioadă de stabilitate și după încetarea reacțiilor de fuziune a heliului, atmosfera solară se va dispersa în spațiu iar nucleul se va răci treptat, rezultând o pitică albă.

Astfel de nebuloase joacă un rol foarte important în Univers. La început, Universul era format doar din hidrogen și heliu (cele mai răspândite elemente chimice din Univers). Restul de elemente mai grele au fost produse prin fuziune în nucleul unor astfel de stele muribunde. Fiecare atom de carbon, fier sau fosfor etc din organismul uman s-a născut în astfel de furnale stelare și putem spune că din acest punct de vedere suntem cu toții "praf de stele".

AGERPRES