Pacienții neasigurați vor putea beneficia gratuit de investigații pentru diagnosticare și de tratament în cazul hepatitelor virale, ca urmare a unei modificări legislative. Asociația Pacienților salută această lege, dar așteaptă, în schimb, normele de aplicare ca să vadă cum e implementată.

Deși primul pas, respectiv modificarea legislației astfel încât și pacienții neasigurați să beneficieze de servicii decontate de stat în cazul suspiciunii de infecție cu virusurile hepatitice B, C și HIV, a fost făcut la sfârșitul lunii noiembrie, pentru ca măsura să se poată efectiv aplica este nevoie de elaborarea normelor metodologice pentru aplicarea legii. Chiar și așa, pacienții consideră o victorie faptul că hepatitele virale, puse de Organizația Mondială a Sănătății pe același palier cu HIV-SIDA, bolile cu transmitrere sexuală (BTS) și tuberculoza, se vor putea trata și în cazul neasiguraților. Asta pentru că de prea multe ori pacienții din categoriile defavorizate lăsau investigațiile „pentru când vor avea bani”, uneori trecând ani buni și boala evoluând în tăcere, chiar până la deznodăminte tragice.

„Legea face o reparație morală, dacă pot să-i zic așa, pentru că OMS-ul încadra hepatitele cu HIV-SIDA, tuberculoza și bolile cu transmitere sexuală ca boli pentru care ar trebui să se acționeze imediat. L-ai testat, l-ai investigat, îi și institui tratament. Dintre toate bolile acestea, hepatitele erau singurele care nu beneficiau de acest regim. (…) Pentru noi este un mare pas înainte. Eu, ca reprezentant al pacienților, salut legea aceasta. Aștept să văd cum se implementează”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mihaela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice (APAH-RO).

Datele îngrijorătoare scoase la iveală prin testarea în proiecte-pilot

La această dată, dacă medicul de familie are cea mai mică suspiciune cu privire la o potențială afecțiune hepatică, poate prescrie pacienților, doar celor asigurați, efectuarea de investigații pentru depistarea virusurilor hepatitice B și C. Același lucru ar urma să fie posibil și pentru pacienții neasigurați, aceștia reprezentând, de altfel, o categorie destul de importantă.

Rezultatele implementării, cu fonduri europene, a două proiecte-pilot de testare pentru depistarea hepatitelor virale, principalul grup-țintă fiind tocmai pacienții din categoriile defavorizate, arată cât de necesară este creșterea ariei de testare.

Cele două proiecte LIVERO au vizat județe din estul și sudul României, prin intermediul medicilor de familie fiind testate peste 240.000 persoane și rămânând ca o necesitate implementarea de proiecte similare și pentru zona Transilvaniei, deocamdată neacoperită.

Doar prin unul dintre proiecte, LIVERO-2 Sud, au fost testate 123.460 persoane, peste 103.000 fiind pacienți din grupurile vulnerabile (persoane fără venituri, persoane neasigurate, persoane din mediul rural, lucrători din domenii cu risc mare de infectare etc.). Aproximativ 2.700 au fost teste pozitive, acești pacienți fiind orientați către centrele universitare cuprinse în program pentru stadializarea bolii, iar peste 2.000 de pacienți trecând deja și de această etapă. O parte dintre pacienții cu teste pozitive au fost tocmai persoane neasigurate în sistemul public de sănătate, care pentru a putea urma tratamentul sunt încă nevoite, astăzi, să dobândească mai întâi calitatea de asigurat.

De-a lungul timpului, foarte mulți pacienți s-au lovit de aceeași problemă. „Știu foarte mulți pacienți neasigurați - și credeți-mă că am experiență mare pe domeniul acesta – care, pentru că n-au avut bani, nu și-au continuat investigațiile la timp. Au făcut după trei-patru-cinci ani analizele, și să știți că au fost și drame”, a mai spus Mihaela Debu.

Probleme în sistem chiar și pentru asigurați

Efortul pe care sute de medici de familie și zeci de medici specialiști l-au făcut pentru a fi testat un număr atât de mare de persoane, și ulterior pentru a-i investiga amănunțit pe cei cu rezultat pozitiv, înseamnă însă mult mai mult pentru viitor, pentru că datele obținute vor fi un instrument important pentru autorități în elaborarea viitoarelor strategii. Până atunci, nici pentru pacienții asigurați lucrurile nu sunt simple, iar serviciile nu sunt tot timpul gratuite. Există anumite investigații, necesare în cazul monitorizării bolii, care încep să nu mai fie prestate gratuit, din motive încă nedeslușite.

„Sunt probleme care nu se vor schimba, și pentru asigurați și pentru neasigurați, și noi am făcut sesizări, inclusiv la Ministerul Sănătății. Trebuie încurajate spitalele să achiziționeze serviciile prevăzute în contractul-cadru. Mă refer la o situație: pe hârtie, un pacient cu hepatită B sau C sau B plus Delta, hepatită cronică virală, ar trebui să beneficieze, pe spitalizare de zi, de toate analizele gratuite. Tot mai multe spitale mi-au semnalat că e tot mai greu să achiziționeze aceste servicii, chiar și cele care o făceau înainte. Deși legal poți să faci lucrul acesta, în practica reală cred că 10-15% dintre spitale asigură.”, a semnalat președinta APAH-RO).

Pentru a rezolva astfel de situații, pacienții cer fonduri special destinate tratării hepatitelor. Astfel s-ar rezolva și situația în care medicul de familie, sau medicul specialist, recomandă anumite investigații de laborator, iar pacienții sunt purtați pe drumuri pe motiv că laboratoarele au terminat fondurile alocate în luna respectivă. Sumele pe care deseori pacienții cu hepatită sunt nevoiți să le scoată din buzunar (chiar și asigurații) sunt semnificative, a mai spus Debu.

„Dacă-ți vine un pacient la stadializare, la evaluarea anuală, la hepatita B, de exemplu, și trebuie să-i faci o ecografie, pe aceea o faci. Trebuie să-i mai faci un FibroScan, dacă tu, medic, consideri necesar, trebuie să-i mai faci o viremie. Dacă ai pune să plătească FibroScan-ul sau FibroMax-ul, plus viremia, împreună sunt între 750-800 și 1.000 lei, în funcție de laborator. Sunt niște bănuți. Dacă pacientul are B plus Delta și-i mai dai și o viremie de Delta, din start te-ai dus spre 1.500 lei aproape, sunt niște bănuți pe care foarte mulți nu-i au”, a mai spus Debu.

„Dacă ești gravidă și depistezi infecția e cam tardiv”

De cuprinderea neasiguraților în lista beneficiarilor de servicii gratuite pentru depistarea hepatitelor virale se bucură și medicii de familie, care consideră hepatitele o problemă de sănătate publică.

Mihaela Udrescu, medic primar medicină de familie și specialist gastroenterologie, coordonatorul Comisiei de Gastroenterologie din cadrul Societății Medicilor de Familie, spune că este deosebit de important să se ajungă la depistarea cazurilor în faze ușor tratabile.

„După cum bine știți, hepatitele reprezintă o problemă de sănătate publică. Dacă o persoană este infectată, riscă să infecteze în jur. Hepatita este o boală asimptomatică, nu dă niciun semn că ar fi o infecție cu acest virus decât în stadii avansate, când este tardiv, și există acum posibilitatea să depistezi din timp și să ții sub control aceste infecții”, a explicat medicul Mihaela Udrescu.

Testarea pentru depistarea hepatitelor virale ar trebui să se facă pe scară largă, continuându-se astfel efortul depus în cadrul proiectelor-pilot, cu atât mai mult cu cât investigația este în pachetul serviciilor de bază ce pot fi prescrise de către medicul de familie. La fel de adevărat, a mai spus dr. Udrescu, este că medicii de familie încă au rețineri, cel mai probabil explicația fiind că până în 2018 aceste investigații de laborator se puteau prescrie doar contacților pacienților depistați cu infecții cu virusuri B sau C și femeilor gravide și persistă teama de a nu fi imputate servicii prescrise.

„Persoanele asigurate, simptomatice, asimptomatice, cu semne, fără semne de afectare hepatică, contacți, necontacți, beneficiază de posibilitatea de a-și face aceste investigații în cadrul pachetului de bază. Înainte, într-adevăr, erau accesibile doar la anumite categorii, respectiv la contacți și la gravide. Acest lucru a fost foarte bine întipărit, dar din 2018 s-a modificat, deci putem să dăm la oricine avem suspiciune că are o afectare hepatică. La persoanele expuse la risc, la persoanele care doresc să rămână însărcinate, oricum ar trebui să se facă testare. Pentru că dacă ești gravidă și depistezi infecția e cam tardiv. Dacă este un virus hepatitic C depistat anterior sarcinii poți să-l tratezi, să te vindeci, și nu ai posibilitatea să-l transmiți la făt. Dar dacă afli în timpul sarcinii că ai o infecție cu virus C e mult mai complicat”, a mai spus medicul.

O propunere venită din partea asociației pacienților, asta și având exemplul din proiectele pilot, este extindderea folosirii testelor rapide în cabinetele medicilor de familie, astfel încât medicul de familie să trimită ulterior pacientul către laborator efectiv pentru confirmare. Costul acestor teste nu este mare, aproximativ 1-2 euro/test, însă avantajele sunt incontestabile, în 15 minute medicul de familie având rezultatul și putând să ia o decizie cu privire la orientarea pacientului pentru continuarea investigațiilor. Pentru acest lucru va trebui, în schimb, ca serviciile medicilor de familie, realizate suplimentar, să fie remunerate.