Mai mulți analiști politici din Europa și SUA, de regulă apropiați ai democraților, au acreditat ideea că Trump și-ar putea abandona aliații din Est, inclusiv România, la cheremul Rusiei. Experții chestionați de „Adevărul” sunt însă de altă părere și vin cu argumente în acest sens.

Vestea că Donald Trump, odată revenit la Casa Albă, va decide încă din 2025 sistarea ajutorului acordat Ucrainei a creat o adevărată isterie. Ideea a fost cultivată, răspândită și amplificată de analiști apropiați de regulă democraților din SUA și a prins repede. Apoi, o declarație dată de Trump în acest an, scoasă din context, în care acesta spunea că nu va interveni dacă Rusia va ataca țări NATO care nu își respectă angajamentul de a cheltui cel puțin 2% pentru apărare, a provocat din nou panică. Între timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că țara sa este deschisă să discute cu viitoarea administraţie americană, după victoria republicanului Donald Trump în alegerile prezidenţiale.

Dar în ce măsură ar fi dispus orgoliosul Trump să pună capăt oricărui sprijin pentru Ucraina sau chiar mai mult, să cedeze estul Europei Federației Ruse ori pur și simplu să dezangajeze SUA față de NATO, ceea ce ar reprezenta finalmente tot o invitație la acțiune pentru ruși, este greu de anticipat. Există însă un precedent, iar până la urmă, Donald Trump nici măcar nu ar fi primul președinte american care abandonează Europa de Est. Istoria amintește, negru pe alb, că în 1945, la Ialta, un alt președinte american, Franklin Roosevelt, i-a pus pe tavă lui Stalin jumătate din Europa, inclusiv România. Așa a devenit România, dar și cea mai mare parte a estului continentului, cu excepția Greciei și a Turciei, un adevărat lagăr roșu pentru aproape o jumătate de secol.

Arc peste timp, opt decenii mai târziu, în ce măsură există și acum acest risc, vor încerca să explice, pentru „Adevărul”, doi cunoscuți experți.

Ucraina ar putea avea soarta Coreei

Politologul Alin Fumurescu, profesor la Houston University, în SUA, și Ioana Constantin Bercean, expertă în relații internaționale, specializată pe analiza informațiilor și sociololgie politică în SUA și în zona Orientului Mijlociu, au ridicat mănușa și au acceptat o discuție pe marginea întrebării care macină un continent întreg.

Alin Fumurescu nu crede în totalitate în acest scenariu, însă admite că Trump ar putea fi tentat să se înțeleagă cu omologul său rus în privința Ucrainei. În opinia sa, marea problemă a lui Donald Trump ține de faptul că este imprevizibil, motiv pentru care este greu de anticipat ce s-ar putea decide să facă la un moment dat.

„Totul depinde de felul în care se va poziționa în raport cu Rusia lui Putin. Dacă, Doamne ferește, se ajunge la o înțelegere mai mult sau mai puțin făcută pe sub masă între Donald Trump și Putin, pe baza teritoriului ucrainean, ceva cedare de teritorii, poate o variantă de genul celei din Coreea, cu împărțirea în Coreea de Sud și Coreea de Nord, nu ar trebui să fim neapărat foarte surprinși. Poate că ultima variantă ar fi cât de cât acceptabilă pentru Zelenski, în cazul în care nu mai are nimic de pierdut”, spune profesorul român.

„Mai mare și mai puternic”

Cu toate acestea, este de amintit și că după 2014, anul în care Ucraina a fost pentru prima dată agresată de Rusia și i-a fost luată Crimeea, Donald Trump a fost primul care a aprobat oferirea unui sprijin consistent pentru Kiev și nu democratul Barack Obama. Pe de altă parte, același Trump a surprins în 2018, pe vremea primului său mandat la Casa Albă, când l-a ironizat pe omologul său nord-coreean Kim Jong-Un, afirmând că are un buton nuclear „mai mare şi mai puternic” decât acesta. Episodul a fost rememorat și de Alin Fumurescu. Acest lucru arată cât de impredicitibil poate să fie Trump și că nimeni nu poate anticipa ce va urma - nici cei care se tem de ceea ce ar putea să facă, nici cei care spun că va fi un președinte responsabil.

„Pe de altă parte, văd că deja Zelenski a știut cum să înceapă să îl perieze, aș putea spune, pe Trump, cu o mare victorie. «Great victory, you are the greatest». Rămâne de văzut, încă o dată, în ce îl privește pe Trump. Dictatorii au fost întotdeauna imprevizibili, iar Trump are unele tendințe. Ne amintim și când a fost prima dată la Casa Albă. Atunci a fost, folosind ghilimele de rigoare «nebun». Iar un om ca el se teme doar de unul care e mai «nebun» decât el și are un buton nuclear mai mare. Așa i-a și spus lui Kim Jong-Un, butonul meu nuclear e mai mare. Trump folosește acest stil infantil, dar care în lumea, cum să zic eu, a gangsterilor, a underlorzilor din mafie se folosește. În acestă lume se folosesc genul ăsta și de glume și se merge pe o astfel de abordare în care nu mai știi când omul vorbește serios și când nu. Poate să îți fac o surprinză și acum să prefacă și să înceapă să râdă după ce te-a amenințat moartea sau poate chiar să te împuște fără avertisment”, mai spune Fumurescu.

„E un scenariu imposibil”

În schimb, Alin Fumurescu este categoric atunci când vine vorba despre cedarea întregii Europe de est rușilor. Trump nu va face acest lucru, dar chiar dacă prin absurd ar fi tentat să o facă, ar fi oprit, consideră profesorul român din Houston.

„E un scenariu imposibil să cedeze tot estul lui Putin! Plus că asta nu depinde doar de Trump, depinde și de NATO. Și NATO nu poate face aceste scenarii falsasmagorice. Deci aici există și frâna NATO. Pe de altă parte, aici trebuie văzut și un alt detaliu. Donald Trump, ca președinte, are puterea executivă în relațiile internaționale. Senatul are și el putere executivă, iar deja este în mâinile lui Trump. Dar, cu toate acestea, președintele nu poate face chiar tot ce vrea. De exemplu, în materie de alocare de bani pentru Ucraina, președintele poate lua decizii până la un punct, dar nu o poate face la nesfârșit pentru că punga, așa cum se spune aici, the power of the purse, depinde de Camera Reprezentanților. Și acum va trebui să așteptăm câteva zile bune până vom vedea dacă și Camera Reprezentanților va cădea sub controlul republicanilor și cu ce, la ce distanță. Pentru că și asta va fi foarte important. Pentru că sunt foarte mulți factori care trebuie luați în considerare și e foarte greu de spus de acum”, explică Fumurescu.

În loc de concluzie, Alin Fumurescu are un citat din Oliver Cromwell, fostul lider englez care a transformat Anglia într-o republică federală, pentru scurt timp, în Evul Mediu. Mai exact, Europa ar trebui să se pregătească pentru orice, chiar dacă este puțin probabil să se ajungă la un război.

„În timpul războiului civil din Anglia, în care partida parlamentară se bătea cu partida pro-loialistă, pro-regală, și a câștigat până la urmă partida pro-parlamentară, condusă de către Cromwell. Și atunci a fost și decapitat regele Charles I. Și el spunea în timpul războiului: «Rugați-vă, cerului, dar țineți praful de pușcă uscat». Adică, ideea e să sperăm la ce e mai bun, dar să ne pregătim pentru ce e mai rău, ca să putem evita un deznodământ nefericit”, conchide Alin Fumurescu.

Ioana Constantin Bercean nu crede că vor exista modificări importante de politică externă. Ea amintește că republicanii și democrații au avut în ultimele decenii o politică externă comună. Practic, Trump a continuat politica externă a lui Barack Obama, în timp ce Joe Biden nu a schimbat absolut nimic la acest capitol, după ce a ajuns la Casa Albă.

„Americanii își protejează oamenii și investițiile”

Totuși, asta nu înseamnă că România nu poate și nu trebuie să tindă spre mai bine. România este un important aliat pentru SUA, iar americanii nu își vor abandona aliații, indiferent de președinții care se vor succeda la Casa Albă.

„România trebuie să joace inteligent. România trebuie să-și folosească resursele umane, educate și informate. România trebuie în primul rând să se asigure că este la masă și nu în meniu. România trebuie să învețe să ceară ceea ce are nevoie pentru că americanii mereu spun asta și trebuie să ieșim puțin din paradigma aceasta de a merge cu valul și să avem propriile noastre păreri. Suntem pe frontul estic al Alianței Nord-Atlantice. Suntem un partener de încrederea al Statelor Unite. Întotdeauna a fost așa, au fost politici foarte bune în România, asumate de toate administrații prezidențiale. Dar trebuie să începem să ne folosim resursa umană educată care înțelege ce se întâmplă în lume, care înțelege politica externă și o resursă umană care nu are teama aceasta constantă de a nu vorbi pentru a nu greși”, spune Ioana Constantin Bercean.

Pe de altă parte, adaugă experta, Statele Unite nu vor „vinde” Estul Europei Federației Ruse, așa cum au încercat să acrediteze ideea anumite voci apropiate democraților.

„Acestea sunt investiții nu doar militare, ci și economice. Și dacă, până la urmă, spunem că Donald Trump este un personaj care gândește în paradigmă din aceasta de afacere tranzacțională, pentru el orice investiție americană în România este un obiectiv care trebuie protejat, care trebuie apărat. Și asta este, de fapt, pentru toate administrațiile americane. Ei își protejează oamenii, interesele financiare și interesele strategice. Iar România este un punct de interes strategic pentru Statele Unite”, explică Ioana Constantin Bercean.

Ce are de făcut România

Asta înseamnă că România va trebui să fie mai proactivă, iar diplomația românească mai ambițioasă și cu o mai mare stimă de sine.

„Aici trebuie să fim și noi deștepti și să jucăm inteligenți, să ne punem pe masă ceea ce avem de oferit. Pentru că dacă mergi la piață și ai cele mai frumoase mere din piață, dar nu știi să le vinzi, nimeni nu va cumpăra de la tine sau va cumpăra ocazional. Dar dacă mă duc la piață și spun că am cele mai frumoase mere și am și resursa umană din spate ca să îmi fac publicitate și reclamă pentru acele mere, toată lumea le va cumpăra de la mine. Adică așa am făcut lucrurile. Asta depinde doar de noi”, mai arată Ioana Constantin Bercean.

Nu în ultimul rând, România trebuie să se asigure că va fi la masa negocierilor și nu în meniu, așa cum s-a întâmplat de multe ori în cazul țărilor mici.

„Să mergem, repet, să mergem, să știm, în primul rând, să învățăm ceea ce suntem, să învățăm și să ne acceptăm potențialul pe care îl avem geopolitic, geostrategic și apoi cu acest potențial și cu toate aceste elemente pozitive sau toate aceste avantaje, să mergem să le punem pe masă și să negocem în jurul lor. Pentru că până la urmă, fie că-i Donald Trump, fie că-i altcineva, americanilor le plac astfel de discuții, astfel de negocieri. Dar trebuie să mergi cu ceva în mână. Repet, foarte important să ne asigurăm că suntem la masă, nu în meniu. Pentru că dacă ești la masă, ai posibilitatea de a vorbi numele tău de a susține cauza. Dacă ești în meniu, vor decide alții pentru tine”, încheie Ioana Constantin Bercean.