„Ne întoarcem în urmă cu 10 ani”/Liderii UDMR apără cuceririle epocii Dragnea/Iordache și dezaprobă modificările Codului Penal
„Ne întoarcem în urmă cu 10 ani”/Liderii UDMR apără cuceririle epocii Dragnea/Iordache și dezaprobă modificările Codului Penal.
Mai mulți lideri din UDMR au reacționat miercuri, 5 aprilie, după ce Camera Deputaților a votat modificările la Codul Penal, fiind nemulțumiți de reintroducerea Serviciilor în anchetele penale pe mandatele de siguranță națională.
Imediat după votul de la Cameră unde s-a supus la vot modificarea Codului Penal și de Procedură Penală în varianta inițială de la guvern, liderul deputaților UDMR Csoma Botond a afirmat la final că „vă spun sincer, nu am înțeles această procedură”.
Cu o zi în urmă, toate amendamentele, inclusiv cele de la Senat, au fost eliminate ca urmare a unui vot în Comisia juridică de la Camera Deputaților. Miercuri, la votul din Cameră, aleșii UDMR au votat pentru eliminarea pragului asupra abuzului în serviciu, însă s-au abținut asupra proiectului conform căruia se pot folosi înregistrările serviciilor secrete obținute pe mandat de siguranță națională în cazurile de corupție ori asimilate corupției.
„Într-o democrație sănătoasă nu e bine să aduci serviciile într-o acțiune penală. (...) Am spus de la început că la abuzul în serviciu vom merge pe propunerea Ministerului Justiției. Prima dată ministerul Justiției a propus 250.000 de lei, apoi a propus 9.000 de lei, apoi a propus zero. Nu pot să vă spun ce s-a întâmplat de ce s-a schimbat, 250.000 de lei, apoi 9.000 de lei, apoi zero lei, nu știu care au fost argumentele”, a afirmat liderul maghiar, citat de Libertatea.
„Serviciile de intelligence nu au ce căuta în procesul penal”
O reacție similară a venit și din partea liderului UDMR Kelemen Hunor care a subliniat că nu a existat o decizie legată de mandatele de siguranță națională și notează că proiectul votat miercuri de putere ne întoarce „vreo 10 ani, chiar mai mult”.
„Noi ne-am abţinut, fiindcă există multe argumente şi aceste argumente sunt legate în primul rând de statul de drept şi de separarea puterilor în stat. Puterea judecătorească şi bineînţeles partea de urmărire penală nu trebuie să fie amestecată cu nicio altă putere. Deci serviciile de intelligence nu au ce căuta în procesul penal. În forma votată de Parlament, pe care noi nu am votat-o, SRI-ul este introdus în procesul penal, ne întoarcem în timp, vreo 10 ani, chiar mai mult, ceea ce afectează independenţa şi funcţionarea justiţiei. Asta înseamnă că, din punctul nostru de vedere, este o problemă legată de statul de drept. În momentul în care justiţia nu este independentă şi dacă SRI-ul are un rol în procesul penal, nu mai putem vorbi despre justiţie independentă. Acesta era argumentul nostru şi este argumentul nostru în continuare, când vorbim de votul nostru pe procedură penală, unde noi ne-am abţinut”, a afirmat liderul UDMR.
Vicepremierul a mai precizat că aceste aspecte au fost discutate cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, precum şi în coaliţia de guvernare şi în Parlament şi a adăugat că forma adoptată de Parlament se referă la orice faptă penală şi la orice proces penal, „ceea ce este inacceptabil”.
„Şi noi am fi dorit să nu revenim în vechea formă, unde SRI-ul şi interceptările puteau fi folosite în orice proces. În forma actuală, votată de Parlament, sigur că toate interceptările pot fi folosite în orice proces penal şi asta înseamnă că nu mai putem vorbi de mandate de securitate naţională doar pentru faptele legate de securitate naţională, ci vorbim de orice fapt (…), ceea ce din punctul meu de vedere nu este corect. Unii au încercat să amestece acolo şi corupţia. Nu e vorba aici de corupţie şi faptele asimilate de corupţie. Statul român a înfiinţat structuri de sine stătătoare pentru a avea instrumentul necesar în lupta împotriva corupţiei – DNA – cu buget, cu procurori bine plătiţi, cu structuri teritoriale, cu posiblitatea de a evolua cu tehnica necesară pentru a aduna probe, cu poliţişti judiciari”, a arătat preşedintele UDMR.
În consecinţă, a adăugat el, tot ce trebuie este asigurat de Parlament şi de Guvern pentru această instituţie şi, dacă este nevoie în continuare, trebuie asigurate toate mijloacele financiare şi tehnice pentru a instrumenta dosare, iar cei care fac lucruri nelegale legate de corupţie şi de faptele asimilate trebuie să răspundă.
„Nu avem voie să amestecăm mandatele de siguranţă naţională cu faptele de corupţie, fiindcă ceea ce s-a adoptat se referă la orice faptă penală şi la orice proces penal, ceea este inacceptabil din punctul meu de vedere”, a transmis vicepremierul.
El a precizat că deputaţii UDMR au votat, miercuri, în plen, pentru adoptarea proiectului de modificare a Codului penal în varianta propusă de Ministerul Justiţiei.
„La votul final la Codul penal, deputaţii UDMR au votat acest proiect în forma propusă de Guvern şi de ministrul Predoiu. Aici, noi de la bun început am spus că vom accepta la prag, la articolul legat de abuz, orice propunere vine de la ministrul Predoiu, fiindcă este vorba despre o chestiune pur tehnică şi trebuie să vină de acolo şi nu de la partidele politice orice propunere, ca să fie în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale. Prima dată am primit o propunere de 250.000 de lei prag şi am susţinut-o, fiindcă asta a fost decizia. La mai bine de câteva ore am primit un alt prag – de 9.000 de lei – şi am spus că îl vom susţine. Ieri după-amiaza, târziu, Predoiu a propus fără prag şi am spus că, dacă asta este o nouă propunere, asta vom susţine, că este responsabilitatea Ministerului Justiţiei să vină cu o propunere. Astăzi, şi în plenul Parlamentului, Predoiu a susţinut că, din punct de vedere constituţional, este în regulă. Eu am încredere în ceea ce spune ministrul Justiţiei, vom vedea dacă şi se va confirma când va fi atacat proiectul respectiv la Curtea Constituţională”, a conchis Kelemen Hunor.
