Tot mai multe voci din NATO spun că trebuie să se ia decizia de a doborî rachetele sau dronele rusești care se apropie de granițele Aliate, dar experții spun că o astfel de măsură trebuie atent gândită pentru a nu provoca Kremlinul, dar și pentru a pune la punct un sistem antiaerian impenetrabil.

FOTO Forţele Aeriene Române/ Bogdan Aaron PANTILIMON

După peste 760 de zile de război în Ucraina, NATO ar lua în considerare opțiunea de a doborî rachetele sau dronele rusești dacă acestea se apropie prea mult de granițele sale. Cel puțin așa a declarat ministrul adjunct de Externe polonez Andrzej Szejna, iar soluția este susținută și de ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis. Contraamiralul Constantin Ciorobea a explicat pentru „Adevărul” cum ar putea acționa NATO.

Polonia a fost nevoită să își mobilizeze avioanele de luptă pentru a-și proteja spațiul aerian în timpul atacului cu drone și rachete al Rusiei împotriva Ucrainei la 24 martie, când o rachetă de croazieră rusă a intrat în spațiul aerian al Poloniei timp de 39 de secunde. Ambasadorul Rusiei în Polonia, Serghei Andreev, a fost convocat de Ministerul de Externe al Poloniei ca răspuns la incident, dar a respins cererea.

Andrzej Szejna a declarat că „Rusia știa că, dacă racheta tranzita mai mult tip pe teritoriul Poloniei, ar fi fost doborâtă. Ar fi avut loc un contraatac”. „În cadrul NATO sunt analizate diverse concepte, inclusiv ca astfel de rachete să fie doborâte atunci când sunt foarte aproape de granița NATO”, a adăugat el. O astfel de propunere ar trebui să fie aprobată de partea ucraineană, a precizat Szejna.

Rachetele rusești au mai intrat anterior în spațiul aerian polonez în timpul unor atacuri asupra Ucrainei. La 29 decembrie 2023, o rachetă a intrat în spațiul aerian polonez, punând apărarea țării în stare de alertă maximă. Într-un alt incident, pe 15 noiembrie 2022, o rachetă a intrat pe teritoriul polonez în timpul unui atac în masă al Rusiei, ucigând doi civili. Anchetatorii polonezi au concluzionat ulterior că a fost o rachetă lansată de un sistem antiaerian ucrainean, lansată pentru a intercepta atacul rusesc.

Nici România nu a fost ferită de astfel de incidente după ce trei drone Shahed-136/131 s-au prăbușit în apropierea graniței cu Ucraina.

Avem cu ce

Conform unor surse militare, MApN are sistemele necesare pentru detectarea și distrugerea tintelor aeriene care ar putea ajunge pe teritoriul Românâniei, dar vorbim de o decizie politică la nivel NATO, susține contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din Comandamentul NATO din Italia.

„Din câte știu eu, se dorește ca țintele să fie doborâte până ajung pe teritoriul NATO, la 50 de kilometri, de exemplu. Adică ori deasupra Mării Negre, ori când survolează Ucraina. Va fi un fel de poliție aeriană adaptată. Sigur, mai trebuie să fie de acord și Ucraina, dar nu văd de ce nu ar fi. Oricum, părerea mea este că o astfel de decizie de implicare a NATO în combaterea țintelor aeriene nu se va lua prea repede. Și aici avem două motive. În primul rând este o decizie politică, pentru că o astfel de măsură poate fi interpretată de Kremlin ca o implicare a NATO în conflict. Apoi, o astfel de măsură trebuie cu atenție pregătită. Este vorba de credibilitatea NATO. Nu poți spune că dobori tot ce vine spre tine și ratezi o astfel de țintă. Nu îți permiți un rateu. Așadar, apărarea antiaeriană pe flancul estic trebuie gândită cu atenție dacă anunți o astfel de măsură. Oricum, trebuie menționat că un astfel de sistem antiaerian va avea o comandă NATO, centralizată, nu va acționa la ordine naționale, fie că vorbim de unele din România sau Polonia. Orice decizie se va lua la nivel de Alianță”, a precizat contraamiralul Constantin Ciorobea.