Alianța Nord-Atlantică își întărește apărarea în fața Rusiei, certifică unități de intervenție rapidă și trece la tacticile războiului convențional asemănătoare celor din Ucraina, după ce în prealabil se adaptase la conflicte precum cel din Afganistan.

Foto Arhiva

Pe fondul unei Rusii tot mai agresive, NATO își schimbă tacticile de intervenție și decide să se bazeze pe unități bine pregătite care pot reacționa rapid pentru a ajunge în zona de conflict și a lupta după regulile războiului clasic, precum cel din Ucraina.

Astfel, după o pregătire riguroasă de 18 luni, conform Centrului NATO de Antrenament al Forțelor Întrunite (JFTC), Corpul de Reacție Rapidă condus de Franța a trecut testul și a primit certificarea că este pregătit și capabil să apere „fiecare centimetru de teritoriu aliat“. Certificarea Corpului de Luptă de rezervă al NATO (Corpul de Reacție Rapidă) s-a realizat în exercițiul Loyal Leda 2024, iar misiunea unității este să se deplaseze în zona de conflict doar dacă mai e nevoie după intervenția în prima etapă a Forței Operative Întrunite cu efective de 20.000 de militari, conform defenseromania.ro .

Descurajare, apărare, învingere

Generalul Cătălin Tomescu, care a acumulat în timp o mare experienţă la comanda unor structuri NATO şi naţionale, a explicat pentru „Adevărul“ ce misiuni de luptă vor avea aceste unități și de ce a fost necesară o astfel de transformare. „Până în 2014 la anexarea Crimeei, dar mai ales după începerea războiului din Ucraina, conceptul de luptă al NATO a început să se schimbe, iar acum acest proces s-a accelerat. Concret, când aveam războiul din Afganistan, trebuia să ne luptăm cu niște indivizi care de cele mai multe ori se foloseau de mijloace rudimentare, dar acum situația se schimbă. Practic, se revine la situația din Războiul Rece, se revine la conceptul de război total. Astfel, trebuie dezvoltată capabilitatea de război convențional a Alianței și totul merge pe principiul «descurajare, apărare, învingere». Întâi îl facem pe inamic să nu ne atace, apoi ne apărăm dacă totuși atacă, iar în final îl scoatem de pe teritoriul NATO. Vorbim de multe corpuri de armată care sunt pregătite pentru orice, ca în Războiul Rece, repet“, a precizat generalul Cătălin Tomescu.

48 de ore până la intervenție

Trupele de răspuns rapid ale NATO sunt dotate cu echipamente militare de ultimă oră și sunt formate din componente terestre, aeriene, maritime și ale forțelor de operațiuni speciale, care sunt dislocate rapid. Pentru a fi gata de luptă, aceste unități de răspuns rapid au nevoie de o perioadă de pregătire intensă de 6-18 luni, timp în care procedurile de luptă sunt standardizate foarte strict între militarii din diverse țări Aliate. După aceste antrenamente, militarii trebuie să fie capabili să se angajeze în luptă în 48 de ore oriunde în NATO, dacă situația o cere. „Acest exercițiu, Loyal Leda 24, este esențial, deoarece este capabil să demonstreze că unitatea denumită Corpul de Reacție Rapidă-Franța poate fi o formațiune cu adevărat credibilă și de încredere“, a spus maiorul american Brandon Essiet. „Prin acest exercițiu, am fost capabili să testăm manevre de luptă la sol la scară largă într-un mediu multinațional destul de similar cu condițiile actuale pe care le vedem în lume astăzi“, a precizat ofițerul american, conform dvidshub.net .

S-a simulat participarea a 80.000 de militari

În operația militară din cadrul Loyal Leda 24 la care au participat trei corpuri terestre multinaționale, au fost simulate acțiunile a zeci de mii de militari. Essiet a spus că una dintre cele mai bune caracteristici ale exercițiului a fost oportunitatea de a permite personalului RRC-France din 13 națiuni aliate să lucreze împreună cu cele șapte națiuni care au contribuit la simulare, reprezentând efective de aproximativ 80.000 de militari. Armata Română a fost reprezentată la exercițiu de un detașament de militari din cadrul Diviziei 4 Infanterie „Gemina“. „Cu acest exercițiu ne-am putut finaliza certificarea în calitate de cartier general al corpului de luptă de rezervă (standby warfighting corps headquarters) al NATO și a fost o oportunitate grozavă de a ne demonstra interoperabilitatea nu numai cu metodele umane și tehnice, ci și procedurale de a lupta în coaliție și ca aliați“, a mai precizat Essiet.