NATO poartă discuţii pentru a desfăşura mai multe arme nucleare în faţa unei ameninţări tot mai mari din partea Rusiei şi a Chinei, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat cotidianului britanic The Telegraph. El a adăugat că blocul trebuie să îşi arate arsenalul nuclear în lume pentru a trimite un mesaj direct inamicilor săi.

Șeful NATO a dezvăluit că există consultări în direct între membri cu privire la scoaterea rachetelor din depozite şi punerea lor în aşteptare, iar transparenţa să se constituie ca un mijloc de descurajare.

„Nu voi intra în detalii operaţionale despre câte focoase nucleare ar trebui să fie operaţionale şi care ar trebui să fie stocate, dar trebuie să ne consultăm cu privire la aceste aspect”, a declarat acesta în cadrul interviului pentru The Telegraph.

Beijingul investeşte masiv în armament modern, inclusiv în arsenalul său nuclear

El a avertizat că Beijingul, în special, investeşte masiv în armament modern, inclusiv în arsenalul său nuclear, despre care a spus că va ajunge la 1.000 de focoase până în 2030.

„Obiectivul NATO este, desigur, o lume fără arme nucleare, dar atâta timp cât există arme nucleare, vom rămâne o alianţă nucleară, deoarece o lume în care Rusia, China şi Coreea de Nord au arme nucleare, iar NATO nu are, este o lume mai periculoasă", a afirmat acesta pentru sursa citată.

Îmbunătățirea sistemului nuclear al NATO, cel mai bun răspuns la retoria Rusiei. De ani de zile, NATO a construit un sistem de descurajare nucleară, care este o parte esențială a politicii globale de descurajare și apărare a NATO.

Îmbunătățirea unui astfel de sistem de descurajare nucleară, a fiabilității, siguranței și eficienței sale este cel mai bun răspuns la zvâcnirile de sabie nucleară ale Rusiei și la creșterea capacităților nucleare ale Chinei, spune secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Ceea ce am văzut în ultimii ani sau luni este o retorică nucleară periculoasă din partea Rusiei. Am văzut că Rusia a anunțat că a desfășurat arme nucleare în Belarus și am văzut și alte câteva exerciții, exerciții nucleare din partea Rusiei.

De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că nu ne confruntăm doar cu provocări nucleare din partea Rusiei, ci și din partea Chinei, care acum își modernizează puternic capacitățile nucleare.

Și ar trebui să ne așteptăm ca în câțiva ani să avem un număr mare de rachete nucleare, mult mai mare decât în prezent", a declarat Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a subliniat că sistemul de descurajare nucleară al NATO este o garanție a securității sale și principalul instrument de descurajare și apărare. Acest sistem de așa-numită "partajare nucleară" este în vigoare de ani de zile, Statele Unite având armele nucleare desfășurate în Europa, iar aliații furnizând avioane purtătoare, facilități de depozitare, structuri de comandă și alte tipuri de sprijin pentru a asigura o descurajare nucleară eficientă și sigură.

Atât SUA, cât şi Marea Britanie şi-au angajat forţele de descurajare nucleară în cadrul NATO, în timp ce alţi aliaţi europeni împart povara responsabilităţii prin depozitarea armelor pe teritoriul lor şi prin investiţii în sistemele de lansare a acestora.

Numărul armelor nucleare operaţionale este strict secret

Numărul armelor nucleare operaţionale este strict secret, însă estimările sugerează că Marea Britanie are aproximativ 40 din 225 de arme nucleare desfăşurate în orice moment, în timp ce SUA are aproximativ 1700 din 3700.

Franţa, a treia putere nucleară a NATO, nu îşi pune arsenalul atomic la dispoziţia alianţei din cauza unei decizii de lungă durată de a-şi menţine independenţa în ceea ce priveşte propria disuasiune.

În prezent, a declarat Stoltenberg, SUA își modernizează armele nucleare din Europa, iar aliații trec de la utilizarea avioanelor de luptă F-16 la platforme aeriene bazate pe modernele F-35 pentru a livra aceste arme.

"Am făcut progrese semnificative în această adaptare: în iunie, primele avioane de vânătoare F-35 au fost declarate de către Olanda pregătite pentru misiunea nucleară a NATO. Iar SUA își modernizează armele nucleare în Europa. Pe măsură ce provocările evoluează, misiunea nucleară a NATO rămâne aceeași: menținerea păcii, prevenirea coerciției și descurajarea agresiunii", a subliniat liderul NATO.

Jens Stoltenberg a mai subliniat importanţa alocării unui buget suficient pentru apărare în faţa agresiunii ruse. „Când reducem cheltuielile pentru apărare atunci când tensiunile scad, trebuie să fim capabili să le creştem atunci când tensiunile cresc din nou”, a afirmat acesta.

Preşedintele rus Vladimir Putin a lansat de mai multe ori ameninţări cu privire la folosirea de arme nucleare în Ucraina şi desfăşurarea de focoase nucleare mai aproape de graniţele Europei. Cu toate acestea, el şi-a redus mai recent ameninţările.