Rusia agresivă aduce NATO în postura de a reveni la capacitățile militare din timpul Războilui Rece, pentru a da un răspuns imediat la orice agresiune, astfel încât Rusia să nu poată ocupa nici măcar vremelnic teritoriu NATO

FOTO Headquarters Multinational Division South East: HQ MNDSE

La mai bine de un an de la începerea războiului din Ucraina, pe fondul unui Kremlin tot mai belicos, NATO își regândește concetrarea de forțe și își schimbă tacticile revenind oarecum la capabilitățile din timpul Războiului Rece, pregătindu-se să apere „fiecare centimetru” al Alianței, după cum relatează The New York Times.

Concret, NATO trece de la conceptul de „descurajare prin represalii” (deterrence by retaliation), la „descurajare prin interzicere/prevenire” (deterrence by denial). „În trecut, teoria era că, dacă rușii ar invada, statele membre ar încerca să reziste până când forțele aliate, în principal americane și din cazarmele din SUA, ar putea să le vină în ajutor și să riposteze împotriva rușilor pentru a încerca să-i împingă înapoi”, arată cotidianul american care mai precizează că noul concept nu mai permite ca statele de la frontiera NATO să riște vreo perioadă de ocupație rusă.

Drept urmare, pentru a concretiza conceptul „deterrence by denial”, NATO a luat și va mai lua măsuri pe mai multe direcții. În primul rînd este vorba de mărirea numărului de trupe plasate permanent de-a lungul graniței estice a Alianței și de integrarea planurilor de luptă americane cu cele ale celorlate țări NATO . În plus, se au în vedere mărirea cheltuielilor militare și prepoziționarea unor echipamente militare. Potrivit fostului secretar general adjunct al NATO, Camille Grand, Alianța se va centra pe asigurarea nivelului necesar de trupe la granițele NATO astfel încât să poată respinge un posibil atac, fără să mai ia în calcul dacă acest lucru va supăra Moscova. „Nu mai este suficient să spunem că suntem gata să descurajăm promițând să recucerim, ci trebuie să apărăm fiecare centimetru de teritoriul NATO din prima zi. Nu este în regulă să fii sub controlul Rusiei timp de câteva luni până când sosește cavaleria”, a spus Camille Grand.

Până la 650.000 de militari gata de luptă

Conform noii tactici, mai multe forțe NATO vor intra sub controlul direct al generalului american Christopher Cavoli care comandă trupele americane în Europa. Cavoli are acum sarcina de a integra planurile de luptă de război americane și aliate, a spus un înalt oficial NATO sub rezerva anonimatului. Pentru prima dată de la Războiul Rece, a spus oficialul, țările est-europene vor ști exact ce intenționează NATO să facă pentru a le apăra, iar țările occidentale din alianță vor ști unde și cu ce forțe trebuie să intervină.

Astfel, dacă în trecut, țărilor NATO li s-ar putea cere să trimită niște forțe expediționare ușor armate în Afganistan, de exemplu, acum vor fi însărcinate să apere anumite părți ale teritoriului NATO, dar cu armament greu. În principiu, conducerea NATO poate apela la 13 corpuri a câte 40.000 până la 50.000 de militari fiecare pentru a lupta, dacă este necesar, dar astfel de mișcări de trupe necesită eforturi logistice imense și tocmai din acest motiv este obligatorie o planificare prealabilă la nivel de detalii.

Prepoziționarea armamentului greu

Analistul militar Aurel Cazacu a declarat pentru „Adevărul” că invadarea Ucrainei de către fosta Armată Roșie a fost ca un duș rece pentru toată lumea civilizată care a dat de o nouă realitate. „Acest război a scos la suprafață o serie de probleme ale strategiei de apărare a NATO, în general, dar și a României, în particular. Nimeni nu se mai aștepta la un război în Europa, iar acum am realizat ce trebuie făcut pentru a avea un sistem defensiv bine pus la punct. Sigur, trebuie să avem militari pregătiți și este de-a dreptul obligatoriu să achiziționam sisteme de armament moderne care, am văzut, fac diferența. Foarte important, responsabilii aliați au ajuns la concluzia că echipamentele grele trebuie prepoziționate la noi, în Polonia sau în țările Baltice. Și asta pentru că, în caz de nevoie, pe militari îi urci în avion și în câteva ore sunt la destinație, dar cu tancurile, cu obuzierele sau sistemele de rachete, de exemplu, nu este așa ușor, durează cu săptămânile pentru că le aduci cu trenul sau pe cale rutieră. Repet, prepoziționarea armamentului greu este obligatorie pentru un sistem defensiv modern”, a subliniat analistul.

Nu trebuie să stăm cu mâinile în sân

Aurel Cazacu mai spune că, dincolo de ce se decide la nivel de Alianță, România trebuie să adopte propriile măsuri pentru a ajuta la formarea unui sistem defensiv eficace în zonă. „Trebuie să repornim cum trebuie industria de muniții pentru că și militarii români, dar și cei NATO care se află la noi au nevoie de acestea la antrenamente, în prezent. Ca să nu mai spun în cazul unui conflict. Militarul american vine aici, dar are nevoie de muniții ca să lupte, nu poți să ridici din umeri când cere. Și vorbesc de muniții de toate felurile, de la cele pentru armament individul și până obuze de 155 milimetri în cantități mari care trebuie să ajungă la zeci de mii de militari. Apoi, trebuie să repunem în funcțiune instalații de rafinare a petrolului pentru aviația de luptă care este un combustibil diferit de cel pentru aviația civilă. La fel, avem avioanele noastre și am mai cumpărat și altele, dar la nevoie aliații pot ajunge aici și cu 100 de avioane de luptă, poate, iar aceste aeronave consumă mult petrol. Aliații nu pot aduce acest petrol de acasă. Toate aspectele acestea de logistică nu sunt un moft. Dacă nu le pui la punct nu poți avea un sistem defensiv eficient”, a accentuat analistul.