La început erau doar un clan local din zona montană a Calabriei, dar treptat a devenit una din cele mai mari organizații mafioate din întreaga lume datorită unei strategii aparte: alierea cu competiția.

Familia Aquino Captură youtube

Istoria italienilor în comuna belgiană Maasmechelen începe încă din anii '40, atunci când un val mare de italieni a imigrat în această zonă, care mai târziu a devenit unul dintre epicentrele unei organizații mafiote specializată în traficul de cocaină. Fascinanta poveste a clanului mafiot ‘Ndrangheta este descâlcită de jurnalistul Gregorio Sorgi într-un articol pentru publicația Politico . Evenimentele recente petrecute în primăvara acestui an – respectiv valul de arestări pe baza unor mandate internaționale și descinderile la o vilă bine păzită – l-au determinat pe Gregorio să afle cum au ajuns o mână de locuitori originari din Calabria să creeze o organizație mafiotă de amploare dincolo de granițele Italiei, cu tentacule răspândite în întreaga lume și „centrul de comandă” în Maasmechelen.

În urma descinderilor din primăvara lui 2023, Lucio Aquino, cunoscut drept „nașul din Maasmechelen” a fost încătușat și urcat într-o mașină de poliție, însă arestarea acestuia făcea parte dintr-un plan mult mai mare, pan-european, în care autoritățile din zece țări au luat cu asalt „sediile” organizației mafiote din care făcea parte Aquino și au confiscat sume imense, cantități impresionante de cocaină și multe ceasuri Rolex. Țintele autorităților au fost clare: ramurile internaționale ale temutei organizații mafiote ‘Ndrangheta, care își are originile în zona rurală a Calabriei, dar care a reușit să se răspândească în întreaga Europa preluând controlul asupra traficului de cocaină.

Arestări din Belgia până-n România

„Aceasta este cea mai mare represiune împotriva ‘Ndranghetei din Europa”, a susținut procurorul belgian Antoon Schotsaert. Poliția a arestat 13 persoane în Belgia și a confiscat arme ilegale, vehicule de lux și 60.000 de euro în numerar. În operațiunea care a implicat mii de polițiști, peste 130 de persoane au fost arestate în Belgia, Italia, Germania, Franța, Spania, Portugalia, România și Slovenia, printre care și Lucio Aquino.

Povestea lui Aquino – cum el și familia sa au ajuns să locuiască în Belgia și cum s-a alăturat unei rețele globale care se întinde de pe dealurile Calabria până în locuri atât de îndepărtate precum Columbia și Australia – oferă o nouă perspectivă asupra modului în care funcționează mafia modernă. Înainte, crima organizată, în special în Italia, era legată de pământuri, cu clanuri unite controlând teritoriile familiei, în prezent însă, lucrurile s-au schimbat radical: ‘Ndrangheta operează la nivel internațional, extinzându-se nu numai prin locuri de muncă și lupte pe teren, ci și prin ceva asemănător unui sistem de franciză, cu jucători locali precum Aquino care operează ca parte a unei rețele mondiale de criminalitate.

Înființarea unui avanpost străin pentru ‘Ndrangheta „este ca și cum ai deschide un magazin McDonald’s”, a explicat Antonio Nicaso, autor și expert în organizația criminală din Calabria. „Legătura cu Calabria este ceea ce oferă credibilitate și un brand recunoscut. Fără asta, ești ca o plută în ocean”, a adăugt expertul.

„Clanul Soprano de Belgia”

Poate că Lucio Aquino a lucrat cu mafia italiană, dar s-a născut și a crescut în Maasmechelen. În mod ironic, tatăl său a părăsit Calabria în anii 1970, iar unul dintre motive care l-a determinat să își părăsească țara natală fiind faptul că se săturase de 'Ndrangheta . Astfel, acesta a luat decizia de a se muta împreună cu soția și cei doi copii în Limburg, o regiune belgiană învecinată cu Țările de Jos, unde o industrie de exploatare a cărbunelui, acum dispărută, atrăsese maimulte valuri de imigranți italieni.

„De când aveam nouă ani am fost de două ori în Italia. În vacanță cu părinții mei!”, își amintea Lucio într-unul dintre puținele interviuri pe care l-a acordat, în 2015, cotidianului local Het Laatste Nieuws. La scurt timp după sosirea lui Aquinos, minele din Limburg au început să se închidă, declanșând un declin economic în regiune. În timp ce situația economică din regiunea devena din ce în ce mai precară, familia lui Aquinos a crescut ajungând la opt copii, iar unii au fost atrași în lumea interlopă care se afla în plină dezvoltare. Dintre cei șase frați și două surori, Antonio, Lucio și Mario urmau să fie condamnați pentru trafic de droguri, iar Pasquale urma să fie condamnat în 2017 pentru că îl băutse pe un gardian în timp ce își vizita frații. Cel de-al cincilea, Silvio, a fost ucis în timp ce aștepta să fie judecat în urma acuzațiilor privind implicarea sa în traficul de droguri.

„Erau săraci și nu voiau să le ceară bani părinților. De aceea au început să iasă cu oamenii nepotriviți”, își amintește Loredana Capocciuti, o prietenă din copilărie a familiei Aquino și proprietara Gianni’s, un magazin alimentar italian în stilul anilor 1960 din Maasmechelen, unde clanul își face în continuare cumpărăturile.

Italienii din oraș își amintesc de Lucio Aquino pe vremea când era un adolescent ca mulți alții: petrecea cu prietenii din comunitatea minerilor și îl atrăgeau femeile și mașinile sport sclipitoare.

„Dar ai putea spune că era cel mai serios dintre toți frații, își vedea de treaba lui”, și-a amintit Franco, un bărbat de 60 de ani care a crescut cu Aquino în cercul emigranților italieni, dar, a spus el, s-a distanțat când prietenul său s-a alăturat lumii interlope. Franco – care a preferat să nu-și dezvăluie numele de familie – stătea pe trotuar într-un trening de fotbal SSC Napoli și un ceas negru strălucitor. Acesta povestea că ascensiunea lui Lucio la putere a început în adolescență cu mici jafuri în Țările de Jos și colectarea taxelor de protecție de la companiile locale. Alți membri ai familiei lui i s-au alăturat, înființând o rețea extinsă de trafic de droguri care aducea tone de cocaină în lăzi cu fructe importate din America de Sud și aduse în porturile Anvers și Rotterdam. În câțiva ani, organizația Aquino a devenit printre cele mai profitabile afaceri de familie din regiunea Limburg.

Timp de mulți ani, familia și-a desfășurat afacerile ilegale fără să apară pe radarul autorităților, a explicat Guido Vermeiren, procurorul general din Limburg, punctând faptul că atunci „când au apărut pe radar, poliția a avut nevoie de timp pentru a strânge suficiente dovezi împotriva acestui clan”.

Deși Lucio se află în prezent în închisoare, familia lui imediată a rămas în ceea ce vecinii numesc „Casa Albă”, o vilă închisă protejată de câini de pază și panouri solare. La douăzeci de minute distanță de această locație, fratele lui mai mare Antonio – supranumit „Rafke” – locuiește într-o casă din cărămidă, cu vedere la o pădure.

„Nu vorbesc cât timp fratele meu este acolo (n.r. - în închisoare), dar vă promit că voi face dacă veniți altă dată”, a declarat acesta politicos când un reporter i-a bătut la ușă. Ceilalți frați ai săi nu au putut fi contactați pentru comentarii.

Ascensiunea clanului Aquino

Unul dintre secretele afacerii lui Aquino era faptul că era una de familie. Spre deosebire de alte clanuri implicate în traficul de droguri, cel al lui Aquino era mai puternic datorită legăturilor de sânge, ceea ce de fapt asigura un anumit grad de loialitate față de afacere. „Ei lucrează doar cu oameni în care pot avea deplină încredere... Sunt italieni, iar familia este un aspect important pentru ei”, a explicat, sub protecția anonimatului, o persoană din cerul intim al familiei Aquino.

Se pare că în interiorul clanului nu exista nicio figură asemănătoare „nașului”, iar luarea deciziilor se făcea în colaborare. Prietenul intim al familiei l-a descris pe Silvio drept liderul clanului încă de la începuturi, în timp ce fratele lui Mario era responsabil de logistică. Chei și musculoși, cu ochelarii de soare închiși la culoare nelipsiți de pe cap, frații Aquino au devenit figuri cunoscute în rândul publicului belgian.

„Toată lumea din Belgia se temea de ei pur și simplu pentru cum arată”, a declarat avocatul flamand Walter Van Steenbrugge, care a dat peste familia Aquino când l-a apărat pe unul dintre asociații lor.

Operațiunile criminale sunt prin natura lor vulnerabile la mașinațiunile clanurilor rivale – iar familia Aquino nu a făcut excepție. Ascensiunea lor la putere a fost marcată de vendete personale și drame de familie.

În februarie 2015, patru bărbați au pătruns în apartamentul Luciei Aquino – una dintre surorile lui Lucio – și au torturat-o ore în șir în speranța că vor găsi vreo rezervă ascunsă a familie. „Dacă ar fi existat bani din ilegalități, credeți că i-am fi ascuns pe lângă sora noastră?”, a declarat Lucio în interviul cu Het Laatste Nieuws.

La fel ca multor alți italieni din Maasmechelen, familiei Aquino îi plăcea să frecventeze un restaurant deținut de Martino Trotta - un bărbat pe care îl credeau prieten, dar care ulterior s-a dovedit a nu fi. „Martino ar fi băut mai mult limoncello sau Averna decât trebui. A decis să-l răpească pe Silvio Aquino pentru recompensă”, își amintește Franco. Dar planul a mers extraordinar de prost. Într-o seară de august în 2015, Silvio și soția sa, Silvia Lišková, au fost scoși de ce carosabil în timp ce conduceau pe o stradă umbrită, împădurită, în apropiere de satul Opglabbeek. Traficantul de droguri și-a dat seama că se întâmplă ceva și i-a strigat soției: „Fugi, Silvia, fugi!”, în timp ce își scotea pistolul. În haosul care a urmat, Silvio a fost împușcat de șapte ori, cinci gloanțe străpungându-i capul.

Silvia reușise să fugă în pădure și să-l sune pe Lucio care a a reușit să ajungă la fața locului înaintea poliției. Silvio era mort pe șosea, având în buzunare 4.050 de euro în bancnote de 50 de euro, potrivit relatărilor din presă. Atacatorii săi, membri ai unui clan bosniac, au fugit într-un Jaguar - unul dintre ei împușcat mortal în piept - și au fost arestați rapid. Ulterior a ieșit la iveală că Martino Trotta se aliase cu membri ai clanului bosniac și vorbise de mai multe ori cu ei în zilele dinaintea atacului. În 2020, Trotta și cei patru asasini bosniaci au fost condamnați pentru uciderea lui Silvio Aquino.

Pentru Maasmechelen, a fost sfârșitul unei ere și începutul unei noi, conducerea afacerii fiind preluată de Lucio. În perioada în care s-a aflat la putere, familia lui a început „să lucreze” și cu alți lideri mafioți străini puternici.

În 2020, Lucio și-a unit forțele cu 'Ndrangheta , lucrând cu clanuri puternice precum familiile Nirta și Strangio, conform mandatului său de arestare, pentru a aduce cocaina din America de Sud în Europa și în alte zone, chiar până în Australia.

Lucio a intermediat înțelegeri cu lumea interlopă locală de pe diferite continente, a supravegheat livrarea transporturilor de droguri în portul Gioia Tauro din Calabria, și-a spălat profiturile din aceste operațiuni cumpărând baruri și restaurante din Franța și Germania, conform mandatului.

Procurorii îl descriu pe Aquino drept liderul rețelei de droguri, „omul mare, cel care a pus totul la cale”, a declarat avocatul său belgian Jan Keulen pentru Ppolitico.

Familia Aquino este „cea mai mare bandă pe care am prins-o vreodată în țara noastră. Este o familie în fruntea unei organizații internaționale… Pe lângă contabili, ei au chiar și un interpret judiciar pe statul lor de plată”, a declarat un purtător de cuvânt al parchetului din Limburg, după arestarea lui Lucio.

Mafia se mută la nord

Cândva o bandă din zona montană a Calabriei specializată în împușcături și răpiri, ‘Ndrangheta funcționează acum în aproximativ 40 de țări, potrivit Jürgen Stock, secretarul general al Interpol. Prezentă în Canada, America de Sud și Australia, a devenit una dintre cele mai mari și mai internaționale organizații criminale din lume. Estimările veniturilor sale anuale ajung la 60 de miliarde de euro.

În timp ce ‘Ndrangheta a avut odată o reputație de violență brutală, a încercat, în general, să nu iasă în evidență, mai ales după masacrul din 2007, atunci când în fața unui restaurant din orașul german Duisburg au murit șase oameni, iar evenimentul a fost relatat în presa din întreaga Europă.

„Nu comit acest tip de infracțiuni violente, dar rămân tăcuți, își fac treaba încercând să rămână sub radarul forțelor de ordine”, a mai adăugat Stock.

Grupul este „mai interesat de bani decât de sânge”, potrivit lui Nicola Gratteri, procurorul general proaspăt numit din Napoli, care a devenit un nume cunoscut în lupta împotriva ‘ndranghetei din Calabria. „Mafia este acolo pentru a cumpăra cocaină și pentru a reinvesti banii pentru a cumpăra hoteluri, restaurante și pizzerii. Nu mai este nevoie să împuște”, a mai completat oficialul italian.

Schimbarea de tactică a facilitat expansiunea internațională a ‘Ndranghetei. În loc să încerce să controleze teritoriul, grupul s-a mulțumit să facă echipă cu alte organizații din întreaga lume. „Este mai bine să investești împreună cu concurența”, a spus Koen Voskuil, jurnalist la RTL Nieuws, un program de știri olandez, care a scris pe larg despre criminalitatea italiană din Țările de Jos. A devenit o practică standard pentru diferite grupuri criminale să investească în comun în transporturile de droguri din America de Sud și să împartă profiturile, a declarat Paul Vugts, un jurnalist olandez care este expert în criminalitatea legată de droguri.

Și organizația s-a extins rapid. În timp ce autoritățile italiene reprimă crima organizată la ele în țară, zeci de familii din 'Ndrangheta s-au mutat în străinătate, în țări precum Belgia și Țările de Jos, unde autoritățile încă nu sunt obișnuite cu activitățile lor. „Contrastrategiile belgiene nu au fost la fel de dezvoltate precum cele italiene”, a spus Vermeiren, procurorul general din Limburg, adăugând că Belgia și-a intensificat totuși eforturile în ultimii ani.

În loc să încerce să cucerească un teritoriu, ‘Ndrangheta s-a extins printr-un sistem asemănător unei francize de restaurante. Înființarea în străinătate necesită aprobarea criminei di San Luca – un comitet format din șapte bătrâni din Calabria, potrivit lui Gratteri. De asemenea, acesta a explicat că cei care fac arte din astfel de francize plătesc cotizații anuale de zeci de mii de euro – cunoscută sub numele de fiore (floare). În schimb, se bucură de autonomie deplină în străinătate.

Franmentarea organizației criminale în mai multe grupuri din diverse țări a îngreunat reprimarea acesteia de către autorități. „Aceste modele de operare descentralizate sunt ca niște celule teroriste”, a explicat Stephen Kavanagh, director executiv pentru serviciile de poliție la Interpol. „Este foarte orizontal, iar clanurile operează uneori aproape într-un mod unic unul față de celălalt, iar acest lucru ne creează mari dificultăți în a sprijini țările membre pentru a înțelege cu adevărat amenințarea pe care o reprezintă această organizație”, a mai adăugat directorul executiv de la Interpol.

Poliția olandeză estimează că în Olanda operează până la 100 de mafioți cunoscuți din Calabria . Voskuil, jurnalistul olandez, a descris 'Ndrangheta ca „o multinațională” care este activă atât în Columbia, cât și în puncte cheie de intrare în Europa, cum ar fi Amsterdam și Rotterdam.

Regiunea Limburg unde a locuit familia Aquino a fost locul perfect din care să organizeze operațiunea. Este aproape de porturile Anvers și Rotterdam, unde cocaina intră în Europa, și de locurile de producție ale plantațiilor de ecstasy și canabis din sudul Olandei, potrivit Letizia Paoli, profesor de criminologie la Universitatea din Leuven.

Rolul lui Aquino în rețea nu a fost ca membru oficial al 'Ndranghetei. Experții l-au descris drept un „broker” – cineva care își oferă cunoștințele diferitelor organizații criminale, fără a aparține niciuneia.

Nostalgie în lumea mafiotă

În Maasmechelen, cei mai mulți oameni își amintesc în mare parte cu drag de familia Aquino. În prezent, aici se află noi bande din Balcani sau Africa de Nord, care îi elimină pe mafioții locali. „Este mai rău decât să trăiești în Napoli sau în Calabria. Cei mai mulți mafioți italieni s-au pensionat, iar noua generație nu are nicio valoare”, a declarat Franco.

Pentru italienii din oraș, familia Aquino reprezintă fie o amintire din copilărie, o poveste de succes locală, fie pur și simplu vecini misterioși de alături. „Sunt întotdeauna atât de politicoși. Nu știu ce fac ei pentru a trăi și cum își pot permite stilul acesta de viață. Eu spun doar că au fost foarte norocoși”, a declarat Loredana, proprietarul magazinului alimentar local.

„Sunt destul de iubiți în comunitatea lor. Presupunerile pe care le avem din filme precum «Nașul» sau povestea lui Pablo Escobar sunt adevărate în cazul lor”, a declarat cunoștința intimă a familiei.

Franco Roselli, o cunoștință din copilărie care conduce o frizerie, a spus că familia Aquino îi amintește de „Daltoni”, frații criminali din benzile desenate „Lucky Luke”, care arată aproape identic – în cazul familiei Aquino cu fețe rotunde, obraji dolofani și capete rase. „Cred că au trecut aproape 20 de ani de când l-am văzut ultima dată pe Lucio la mine în frizerie. Mergeam la școală cu unul dintre frați, dar de atunci am trăit vieți paralele”, a mai adăugat Roselli.

Lucio avea deja probleme cu poliția înainte de a fi arestat în mai, intrând și ieșind din închisoare pe parcursul unui proces de lungă durată, fiind acuzat de transportul a mii de kilograme de cocaină din America de Sud în colaborare cu un polițist pensionat crae intrase în afaceri ilegale.

„Ar fi trebuit să se oprească mai demult. Dacă vrei mereu să câștigi din ce în ce mai mulți bani, vei fi prins în cele din urmă”, consideră Franco, prietenul din copilărie al lui Lucio.

Noile acuzații sunt mai grave și l-ar putea condamna la închisoare pe viață. Procurorii îl acuză că a condus rețeaua de droguri din celula sa de închisoare de lângă orașul Leuven, cu ajutorul gardienilor care i-ar aduce ilegal kebab și telefoane criptate. Momentan, este subiectul unei lupte între procurorii italieni, care insistă că ar trebui să fie judecat acolo din cauza utilizării portului Gioia Tauro, și avocații săi, care au respins încercările de extrădare.