Misiunea telescopului orbital Spitzer se va încheia la 30 ianuarie, la mai bine de 16 ani după lansarea sa pe orbită, perioadă în care i-a ajutat pe astronomi să înţeleagă multe mistere ale Universului, printre care şi modul de formare al stelelor şi planetelor, informează joi Space.com.

În prezent, telescopul Spitzer întâmpină probleme în a menţine un echilibru între încărcarea bateriilor, păstrarea comunicaţiilor cu Pământul şi răcirea instrumentelor. În perioada de după lansarea din 2003 aceste sarcini nu interferau foarte mult, însă pe măsură ce telescopul şi-a continuat misiunea, problemele au început să apară. NASA a luat decizia de a transmite ultimele comenzi către Spitzer la 30 ianuarie.

"Este un final natural al unei misiuni şi ne îndreptăm într-acolo", a comentat Luisa Rebull, astronom la NASA Infrared Science Archive din cadrul Institutului Tehnologic din California, arhivă în care sunt păstrate datele adunate de Spitzer.

Spitzer a fost conceput pentru a realiza observaţii în spectrul infraroşu, fapt care le permite oamenilor de ştiinţă să vadă dincolo de norii de praf cosmic care fac imposibile observaţiile cu telescoape în spectrul vizibil al luminii.

"Am observat regiuni în care se nasc noi stele, am văzut cum se formează şi cum se ciocnesc galaxiile şi am derulat observaţii şi asupra unor alte obiecte cosmice pe care nu le putem vedea în spectrul optic dar devin vizibile în cel infraroşu", a susţinut şi Suzanne Dodd, fost manager al misiunii lui Spitzer, într-o conferinţă de presă organizată miercuri.

"Unul dintre lucrurile unice cu privire la Spitzer, şi datorită căreia această misiune este un succes, este orbita sa", a adăugat Dodd. Spitzer se află pe orbită în jurul Soarelui, deplasându-se în urma Pământului şi îndepărtându-se câte puţin de planeta noastră cu fiecare an care trece. "Se îndepărtează de Pământ şi de Lună, aşa că nu este influenţat de radiaţia infraroşie rezultată în cadrul sistemului Pământ - Lună". Ferit de această interferenţă, Spitzer a putut aduna date cu o mai mare precizie.

În cele din urmă, caracteristica orbitei alese face ca Spitzer să ajungă pe partea opusă a Soarelui, faţă de Pământ, pentru o lungă perioadă de timp, poziţie din care comunicaţiile cu Terra sunt complet ecranate. Deocamdată, Spitzer se află la aproximativ o treime din orbită în spatele Pământului, iar comunicaţiile nu sunt încă blocate. Însă chiar şi aşa, logistica acestei misiuni devine complicată. Cu cât Spitzer se află mai departe în spatele Pământului, cu atât trebuie să execute nişte manevre mai complicate pentru a-şi putea transmite datele. Aceste manevre consumă bateriile solare ale telescopului, iar apoi, când trebuie să se reîncarce, acestea se încing prea tare. "Acest lucru nu este deloc bun atunci când încerci să detectezi mici amprente de căldură aflate la distanţe enorme", a adăugat ea.

În plus, cu cât telescopul îşi modifică mai mult poziţia pentru a putea comunica cu Pământul, cu atât expune radiaţiei solare părţi ale sale care au fost concepute să opereze la temperaturi scăzute. "Trebuie să aşteptăm ca mai întâi bateriile să se încarce, apoi ca totul să se răcească până să încercăm să continuăm observaţiile", a completat Luisa Rebull.

În cele din urmă, Spitzer nu va mai putea să realizeze aceste manevre - va rămâne fără energie în timp ce-şi transmite datele spre Pământ. Din acest motiv NASA a luat decizia de a încheia această misiune şi de a închide telescopul. Spitzer va transmite ultimele date spre Pământ la 29 ianuarie şi va fi oprit în ziua următoare.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii