Forţele separatiste armene din Nagorno-Karabah au depus armele miercuri, în timp ce autoritățile de la Baku au anunțat încetarea focului și deschiderea discuțiilor în vederea reintegrării acestei regiuni în Azerbaidjan.

Soldați armeni în Nagorno-Karabah FOTO EPA-EFE

Forțele separatiste armene afirmă într-un comunicat publicat pe Facebook că au depus armele în urma unei solicitări din partea Rusiei, care în mod normal ar fi trebuit să își asume rolul de aliat al Armeniei.

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 13.00, și presupune dizolvarea și dezarmarea forțelor separatiste armene. Comunicatul vorbeşte de asemenea despre retragerea forţelor armene regulate din Nagorno-Karabah, fiind îndeplinite astfel solicitările autorităților azere.

Joi, la Ievlah, vor avea loc negocieri cu privire la viitorul Nagorno-Karabah şi al etnicilor armeni care locuiesc acolo.

Criticat aspru în legătură cu nou eșec al Erevanului în fața Baku în chestiunea Nagorno-Karabah, premierul Nikol Pașinian spune că „nu a participat” la redactarea acordului de încetare a focului.

Armenia s-a bazat în această chestiune pe Rusia, însă în van. Rusia nu a făcut decât să încerce să-și mențină prezența militară în regiune printr-o așa-zisă forță de menținere a păcii și nu a fost capabilă să oprească intervențiile în forță ale Azerbaidjanului pentru a reintegra regiunea secesionistă locuită în mare parte de armeni.

Acuzat că nu a făcut destul în legătură cu Nagorno-Karabah, Kremlinul se scuză prin faptul că Azerbaidjanul a acționat pe propriul teritoriu, dar că discută cu toate părțile implicate.

Profitând de o Rusie slabă din cauza războiului din Ucraina, liderul azer Ilham Aliev a părut hotărât, prin așa-zisa operațiune teroristă lansată marți, să ducă până la capăt reintegrarea cu forța a Nagorno-Karabah, enclavă armeană creată de Stalin în 1923 și transferată Azerbaidjanului. Nagorno-Karabah a fost primul conflict interetnic din spațiul ex-sovietic.