Mesajul unui tânăr enervat că în Timișoara o companie multinațională angajează muncitori necalificați, ca operatori în producție, oferind venituri lunare în jurul a 4.000 de lei, a stârnit un val de polemici pe platformele de socializare.

Angajați în multinaționale. Foto Freepik.com

Salariul lunar brut oferit de compania din industria auto celor care vor să se angajeze ca operatori este de 4.435 de lei, adică 2.600 lei net.

La acest venit se adaugă prime de producție și prezență, prime de Crăciun și de Paște de câte 500 de lei, ore suplimentare plătite dublu, bonuri de masă, al 13-lea salariu la sfârșit de an, beneficii ca transportul asigurat până la sediul fabricii din Timișoara, contracte de muncă pe durată nedeterminată și un pachet de servicii medicale.

Salariul considerat prea mic pentru Timișoara

Oferta nu l-a impresionat pe timișorean, ci, dimpotrivă, la fel ca și alți tineri, susține că un astfel de salariu, chiar și oferit unor muncitori necalificați, este înjositor pentru un oraș ca Timișoara.

„Mi se pare ireal că într-un oraș mare, care are un cost ridicat al vieții, să vii cu asemenea salarii. Nu mai bine să se ducă în orașe mici, unde nu prea există locuri de muncă. Imediat suntem în anul 2025 și mă irită ideea că vrem să ne considerăm o țară europeană, civilizată, dar eșuăm în a oferi salarii decente pentru toate profesiile. În Germania, un curier sau un amărât de operator la bandă într-o fabrică poate trăi decent din salariul lui, în România nu. Iar lumea este ok cu așa ceva”, s-a plâns timișoreanul, de 30 de ani, pe platforma Reddit .

Și alți tineri i-au dat dreptate. „Operatorul este mai ieftin, dacă nu ar fi fost, era înlocuit de robot”, crede unul dintre ei. Cât timp găsesc doritori, ei tot acest salariu îl vor oferi, spune un alt român.

„Cu 100 de euro prima de Crăciun, îți ajunge să plătești recalcularea la curent”, afirmă un alt internaut.

„3.800 - 4.000 lei net, cu tot cu bonuri, este ok ca necalificat? Simt ca e prea puțin pentru mine, deși nu am calificare. În plus, merită cei 500 - 600 de lei în plus la ore suplimentare, în schimbul oboselii continue și a balanței zero dintre muncă și viață?”, se întreabă un alt tânăr.

La astfel de posturi, te angajezi fiindcă nu ai de ales, nu pentru că ar merita, crede un alt român. „Exclus. Să își găsească alți fraieri la banii aceștia”, concluzionează un alt tânăr.

„Românii sunt groaznici în majoritatea cazurilor când ajung în poziții de putere. Efectiv exploatează oamenii în ultimul hal”, crede un alt bărbat.

Unii români renunță repede la locurile de muncă în fabrici

Alți români consideră că astfel de salarii sunt acceptabile pentru muncitori necalificați.

„Soacra mea lucrează la o fabrică de echipamente medicale. Câștigă 4.500 lei, net, pe lună. Are doar liceul. Dacă așa ar câștiga toți oamenii doar cu liceu s-ar rezolva mult din problema sărăciei de 32 la sută în medie în România și a inechității sociale. Da. Sunt ture, sunt șefi românași nașpa, management românesc, dar zero costuri cu transportul, salariul vine la timp și munca nu vine cu tine acasă. Am ajunge să nu crească atâția pe primul populist care promite utopia fără vreo soluție reală”, este de părere un bărbat.

Un alt român spune că 4.000 - 5.000 de lei câștigă și o apropiată a sa, chiar și fără a avea liceul absolvit.

„Din ce am observat, foarte mulți oameni sunt certați efectiv cu munca și nu vor să facă mai mult în viață. Românul vrea direct 10.000 lei cu 0 experiență, chiar dacă nu a fost în stare să facă o amărâtă de facultate ”, afirmă acesta.

Un alt internaut consideră un astfel de salariu rezonabil pentru cerințele din descrierea postului.

„Nu necesită nicio calificare, nicio competență, atunci cât vreți să primiți salariu? Pentru ce? Că v-ați născut și faceți un efort să mergeți la un program zilnic la lucru?”, întreabă acesta.

Un alt român a relatat că a lucrat la trei multinaționale din industria auto și a reușit să progreseze de la muncitor necalificat, plătit cu un salariu minim, la șef de schimb și la logistică.

„După un anumit timp, de regulă un an, se mărește salariul. Dar nu te pune nimeni director de fabrică din prima sau îți dă 10.000 de lei la semnătură, în fabrici de componente auto. Dacă îți faci treaba, vei fi promovat. Altfel, pot să îți recomand pariurile sportive pentru un câștig uriaș și imediat, fără muncă”, spune acesta.

Un alt fost angajat într-o multinațională spune că salariul este rezonabil pentru muncitori necalificați, însă mulți dintre operatori renunță rapid la locurile de muncă.

„Am lucrat la o astfel de companie, le făceam softul pentru benzile de producție. Am văzut că se schimbau operatorii de la o lună la alta. Nu aveți idee câți oameni cu patru clase au impresia ca ei merită mai mult și că nu stau să fie slugile altora. Aceeași situația am observat-o și în construcții: vin băuți la muncă, pleacă de pe șantier cu scule, lipsesc pentru că au de făcut un ciubuc”, povestește acesta.

Orașe mici ocolite de marile companii

Companiile multinaționale care au nevoie de un număr ridicat de angajați deschid fabrici în orașele mari, pentru că nu mai găsesc forță de muncă suficientă în orașele mici și comunele din România, spune un român.

„În orașele mici, localnicii sunt învățați sa dea votul pentru ajutor social, în plus companiile nu au resursele umane cât să acopere două ture. În sat este și mai greu. Când trebuie cules porumbul sau scoși cartofii, toți își iau concedii medicale”, crede acesta.

Dacă astfel de companii nu veneau în Timișoara în ultimii douăzeci de ani, rămânea Timișoara doar cu fala mare, într-o traistă goală, crede un localnic.

„Firmele mari dau vina pe infrastructură pentru a nu investi în orașe mici, adevărul e că forța de muncă deja este în orașele mai mari, iar companiile nu au niciun interes să investească în relocarea fabricilor sau să caute prin cârciumi paznici de meserie, pe care să îi reprofileze”, crede un alt român.

România nu are încă infrastructura necesară pentru a atrage marile companii să se mute din municipii ca Timișoara în orașe mici.

„Ele caută lucrători cat mai buni la preț cat mai mic. Nu caută să rezolve problemele României. Apoi, au corporațiile bani, dar asta nu înseamnă ca au și chef să se apuce de refăcut drumuri și poduri prin țară ca sa poată ajunge în acele orașe mai sărace. Ele nu caută modelul comunist de a fi angajatorul proeminent al unui oraș de provincie, cum erau de exemplu odată uzinele siderurgice”, scrie un alt român.

În orașele mici au rămas foarte puțini tineri, iar unii dintre ei au dificultăți în a-și păstra locurile de muncă, astfel că îndemnul la mutarea companiei din Timișoara, pe motiv că ar oferi salarii mici, este de neînțeles, crede un alt român.

„Nu înțeleg de ce ar trebui să plece compania din Timișoara? Sunt persoane care nu au neapărat studii, care își doresc să câștige 4.000 de lei pe lună în Timișoara. Sunt firme românești care nici nu oferă bonuri de masă, despre ce vorbim aici? Hai să ieșim din bula asta cu plecatul unor companii când sunt oameni care au nevoie de astfel de companii să trăiască”, scrie acesta.

„Dacă toată adolescența ai dormit în papuci și nu ai învățat să îți faci un scop în viață, atunci „operează”. Mereu mă întreb care ar fi salariul ideal pentru acești oameni cu standarde deosebit de înalte, dar studii zero?”, scrie un alt român.