Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) susține, într-un interviu pentru „Adevărul”, că la Congresul popularilor care va avea loc la București, în martie, va fi stabilită atât strategia de campanie a familiei politice, dar și bazele programului de guvernare pentru UE în perioada 2024-2029.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan

Ziarul „Adevărul” l-a intervievat pe Siegfried Mureșan la Strasbourg, raportor-șef al Parlamentului European pentru bugetul pe 2024 al UE, în marja plenarei în care legislativul a aprobat acest buget, iar acum discuțiile vor trece la următorul, adică etapa de conciliere între cei trei mari actori: Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul European.

Însă pe lângă tema bugetului, o atenție a fost legată de alte subiecte care au în plin plan cea mai mare familie politică, adică PPE, de la organizarea unui congres până la viitorul Schengen.

Ce înseamnă pentru PNL și pentru români organizarea Congresului PPE la București, pe 6-7 martie 2024, la București?

Am propus organizarea Congresului PPE la București din câteva motive. În primul rând, pentru a arăta întregii Uniuni Europene lucrurile care s-au făcut în România în ultimii ani, pentru a arăta atitudinea pro-europeană a oamenilor și a autorităților, care de la începutul crizei generate de coronavirus au lucrat în strânsă colaborare cu instituțiile europene. Care de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a armatei ruse în Ucraina s-au mobilizat. Autorități la nivel local, județean, național, care au ajutat Ucraina, au oferit sprijinul necesar, fie că a fost vorba de exportul de cereale, fie că a fost vorba de ajutor umanitar sau de sprijin pentru a putea face față invaziei. Considerăm decizia PPE de a veni la București un mesaj de solidaritate cu România, cu toate statele din Europa Centrală și Est care au dus greul războiului, dar este un mesaj încurajator și pentru Rep. Moldova și Ucraina. Vrem să arătăm forța PNL, ca principal partid de guvernământ în ultimii ani, ca partid în deplin spirit european. E un semn de încredere în noi ca partid faptul că toți liderii europeni, președinta CE, a PE, peste 15 șefi de state și de guverne din UE și state din vecinătate se vor afla alături de noi. Va fi un important mesaj de susținere pentru PNL la începutul anului electoral.

Va fi adoptată și o strategie privind alegerile din 2024 a PPE. Ce este mai exact această strategie?

În cadrul Congresului PPE de la București va fi aprobat programul de guvernare, programul electoral cu care PPE va merge în toată campania pentru europarlamentare. Sunt sigur că noi vom câștiga viitoare alegeri europarlamentare și sunt sigur că tot noi vom conduce UE în următorii cinci ani, inclusiv având poziția de șef al Executivului european, președinte sau președintă a CE. Adoptarea acestui program la București va constitui piatra de temelie pentru programul de guvernare al întregii UE pentru următorii cinci ani.

În al doilea rând, va fi aprobată strategia de campanie. Eu consider că rolul PPE e acela de a uni și conduce toate forțele pro-europene la nivel european. Vedeam în actuala legislatură a PE o majoritate condusă de PPE, formată împreună cu Grupul social-democrat, cu Grupul de centru Renew și câteodată și cu Grupul verzilor. Vedem că forțele extremiste joacă un rol neînsemnat în PE. Aceste forțe sunt gălăgioase, nepoliticoase, uneori necivilizate, dar nu influențează procesul legislativ. Mă aștept să fie o strategie de unificare și conducere a forțelor pro-europene așa cum a fost și strategia lui Donald Tusk în Polonia. Am văzut cum acolo partidul PPE a fost singurul care a fost în stare să se bată cu euroscepticii și să bată euroscepticii.

De ce ar mai vota cineva PNL din moment ce din aceeași familie politică face parte și Karl Nehammer, cancelar al unui stat care ține România în afara Spațiului Schengen?

Noi dăm tonul în PPE, iar Karl Nehammer e izolat în PPE. PPE a spus de nenumărate ori că România are dreptate, îndeplinește toate condițiile de aderare la Spațiul Schengen. Karl Nehammer greșește. Nu a existat nicio singură rezoluție a PPE, document sau poziționare, precum și vreo poziție a unui coleg prim-ministru din PPE, a președintei Parlamentului European sau a președintei Comisiei Europene în favoarea lui Karl Nehammer. Toți liderii noștri din familia politică au fost alături de noi, de președintele României, la Bruxelles și București, și au spus că noi avem dreptate. Cel care este în ofsaid în PPE e cu siguranță Karl Nehammer, nu noi, PNL.

Sunt șanse mari sau sub 50% ca România să primească un „Da” pe tema Schengen în decembrie 2023?

Nu voi specula acum cu privire la probabilități, dar cred că ceea ce a făcut România din decembrie anul trecut până acum a fost foarte important și a reușit câteva lucruri foarte importante. În primul rând, România a reușit să păstreze tot sprijinul pe care am reușit să-l generăm în favoarea țării noastre, în a doua parte a anului trecut. 26 din 27 state membre ale UE, Parlamentul European și Comisia Europeană au rămas de partea României, iar acest lucru e foarte important. Acest lucru crește presiune pe cancelarul Austriei. Confirmă că noi avem dreptate.

Al doilea lucru. România a jucat un rol pozitiv, foarte util, în toate potențialele decizii privind fluxul migraționist. Austria a avut o problemă cu migrația, noi nu am fost cauza acelei probleme, dar România a zis că va participa la orice soluție europeană, inclusiv proiecte pilot privind frontierele externe. Cred că România a procedat bine fiind parte a soluției pe aceste teme. Sunt convins că vom adera, că mai devreme sau mai târziu eforturile noastre vor da roade, dar nu voi specula acum privind momentul sau probabilitățile. Sper ca acest ultim stat care a avut o poziție de veto până acum să-și corecteze poziția.

Se va înscrie Siegfried Mureșan într-o nouă cursă internă pentru o funcție de europarlamentar?

Vom discuta în cadrul PNL care e cea mai bună strategie, care sunt cei mai potriviți candidați și vom anunța după aceea, la momentul potrivit. Eu cred că România are nevoie de continuitate pentru a-și spori credibilitatea pe plan european. De aceea când am candidat data trecută am spus oamenilor că am de gând să-mi exercit mandatul în PE din prima până în ultima zi, că aceasta e prioritatea mea și nu sunt interesat de alte poziții la nivel local sau național. Și cred că am reușit ca vicepreședinte al Grupului PPE, ca vicepreședinte al PPE, ca președinte al delegației pentru Relația cu Rep. Moldova să fac lucruri importante pentru România.

Are șanse vreun român să ocupe vreo poziție de top în UE: președinte al PE, Înalt reprezentant pentru Politică Externă?

Din prima mea zi în Parlamentul European am simțit că dacă ești un român serios, competent și credibil poți avea acces la orice poziție și la cele mai grele dosare. Chiar în primul meu mandat am fost negociator șef al întregului buget al UE, primul român în această poziție, în 2018. Acum sunt în aceeași poziție, pentru bugetul pe 2024. Am negociat ca raportor al PE Mecanismul de Redresare și reziliență, prin care România primește 30 de miliarde de euro pentru PNRR și multe alte dosare. Sunt convins că orice candidat competent și credibil promovat de România în perioada următoare va avea un avantaj că e român, nu un dezavantaj.

Care este obiectivul din această legislatură de care Siegfried Mureșan este cel mai mulțumit?

Sunt mulțumit de faptul că atât după pandemia generată de coronavirus, cât și după declanșarea războiului din Ucraina, să luăm la nivelul UE o serie de decizii care să ajute România. Am reușit să flexibilizăm regulile la fondurile europene, astfel încât banii să poată fi folosiți unde este nevoie, fie pentru achiziția de măști, fie pentru alte echipamente, fie pentru a diminua dependența de gazul rusesc. Sunt mulțumit de faptul că am pus umărul la mecanismul european prin care e finanțat PNRR și mai ales bucuros că am reușit să convingem toată UE că a ajuta Rep. Moldova e în interesul UE. Aici România, prin președinte, Guvern și MAE, a jucat un rol decisiv. Și vedem că și în Consiliu când România spune ceva de Rep. Moldova, celelalte state o urmează. Sunt mulțumit că prin rolul de președinte al delegației pentru Rep. Moldova în PE, am reușit să conving colegii ca mereu când Rep. Moldova are nevoie de sprijin să primească rapid și o majoritate largă. Am reușit să dăm Rep. Moldova statutul de stat candidat, cu decizie unanimă a Consiliului, după recomandarea CE și a Parlamentului, prin susținerea unei rezoluții. Sperăm să avem cât de curând, poate până la finalul acestui an, o decizie privind începerea negocierilor de aderare la UE. PE s-a exprimat deja, printr-o rezoluție solicitată de mine, pentru începerea negocierilor de aderare cu Moldova.

Care sunt principalele trei prevederi din bugetul UE pe 2024 care ajută România?

Vom solicita creșteri de fonduri în domenii care sunt absolut necesare. Aceste creșteri sunt și interesul României. Cele mai importante: mai multe fonduri pentru cercetare-inovare. Știm că cercetarea e subfinanțată în România, așa că vor veni mai multe fonduri în acest domeniu. Doi: mai mulți bani pentru infrastructura de transport, pentru a putea reabilita drumuri pe care a fost transport crescut inclusiv de bunuri și cereale dinspre Ucraina. Să putem extinde infrastructura feroviară, rutieră, portuară în zona Dunării și Mării Negre. De asemenea, sprijin pentru tineri fermieri.