Angajații Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș, în cadrul căreia funcționează și Muzeul Bolyai, au declarat pentru AGERPRES că nu s-a descoperit nicăieri până acum un portret original al mureșeanului Bolyai Janos, cel care a reușit, în paralel cu savantul rus Nikolai Lobacevski, să răstoarne Geometria lui Euclid, teoria referitoare la datele observației practice despre spațiu.

Bibliotecara Klara Petelei a spus că în Muzeul Bolyai se păstrează tabloul original cu chipul tatălui savantului, Bolyai Farkas, care a fost profesor de fizică la Târgu Mureș, însă nu a fost descoperit niciun tablou care să îl înfățișeze pe Bolyai Janos.

'Putem să vedem singurul portret original al lui Bolyai Farkas, însă trebuie să menționez că nu mai există niciun portret original al lui Bolyai Janos, nici aici, nici în altă parte. Există trei variante de portrete, dar despre ele nu se poate ști exact dacă-l reprezintă într-adevăr pe matematician. Se spune că acesta și-ar fi ars toate tablourile', a spus Klara Petelei.

Aceasta a susținut că nici rămășițele pământești ale lui Bolyai Janos nu îi ajută pe cercetători să reconstituie măcar pe calculator chipul acestuia, deoarece în urma exhumării — după ce a fost îngropat la marginea Cimitirului Reformat din Târgu Mureș, fiind recunoscut doar după butonii ținutei militare — s-a recuperat doar calota craniană, restul degradându-se din cauza umezelii accentuate.

'În muzeu există două cranii, unul aproape întreg, care este craniul lui Bolyai Farkas, tatăl, și o parte din calota craniană a lui Bolyai Janos. Cei doi au fost înmormântați în Târgu Mureș, în anul 1856 tatăl, și în 1860 fiul. La data la care a murit Bolyai Janos, el era o persoană nu prea agreată în Târgu Mureș, deci nu era acea personalitate la care ne referim astăzi. Doar după niște ani buni lumea științifică l-a descoperit practic pe Bolyai Janos. La data la care a fost înmormântat, a fost înmormântat într-o parte mai îndepărtată a cimitirului reformat din Târgu Mureș, însă la începutul secolului XX era jenant să nu fie și el înmormântat, ca și tatăl său, profesorul renumit, într-o parte mai pentru personalități a cimitirului. Ei au fost deshumați, cu procedură absolut oficială, în 7 iulie 1911 și atunci comisia respectivă a hotărât ca fragmentele de cranii să fie conservate și păstrate pentru mai târziu și ele să facă parte din muzeul care deja era planificat să se deschidă, dar s-a deschis mai târziu', a arătat Klara Petelei.

Aceasta a precizat că pictura din muzeu care îi reprezintă pe cei doi Bolyai este de dată recentă, iar în aceasta este una dintre cele trei variante ale chipului lui Bolyai Janos.

Muzeul Bolyai din Târgu Mureș există din anul 1937, când a fost deschis într-una din încăperile bibliotecii fostului Colegiu Reformat, după care a fost mutată la Biblioteca Teleki în anii '50.

'Biblioteca, colecția de carte și manuscrisele celor doi matematicieni, a fost adusă în clădirea Bibliotecii Teleki, în 1955. După câte știu eu, un muzeu întreg închinat celor doi Bolyai nu mai există în România, însă s-a constituit un mic muzeu sau o cameră memorială și în actualul Liceu Bolyai, care este urmașul Colegiului Reformat din localitate. Tot ce a rămas de la cei doi, ceea ce s-a păstrat în colegiul reformat și a fost adus ulterior aici, se păstrează aici. În afară de manuscrisele celor doi Bolyai, care de fapt nu se află în încăperea muzeului, ci sunt păstrate în colecția Bibliotecii Teleki, în muzeul propriu-zis putem să găsim piese de mobilier care au aparținut în special lui Bolyai Farkas și care au fost duse în colegiul reformat după ce acea clădire în care a locuit Bolyai Farkas a fost demolată. De asemenea, putem să găsim obiecte personale ale celor doi matematicieni, din care putem să vedem un pic mediul în care au trăit, ustensilele pe care le-au folosit, care sunt foarte simple, și putem să găsim o parte dintre lucrările lor care au apărut publicate, câteva copii dintre manuscrise care sunt relevante din diferite puncte de vedere', a susținut bibliotecara.

Cei doi oameni de știință și-au petrecut cea mai mare parte a vieții în Târgu Mureș, tatăl, Bolyai Farkas, a fost profesor la Colegiul Reformat timp de 47 de ani, fiind o personalitate importantă a orașului, iar fiul său, Bolyai Janos, un matematician renumit, și-a petrecut o bună parte din viață în oraș după retragerea sa din armata austriacă, până la moartea sa, în 1860.

'Pe lângă obiectele personale aduse odată cu muzeul, cel mai important lucru transferat la Biblioteca Teleki au fost manuscrisele celor doi Bolyai, vorbim despre în jur de 20.000 de pagini de manuscrise din care majoritatea au aparținut lui Bolyai Janos, fiul. Este cel care descoperă o nouă geometrie, neeuclidiană, care va fi baza fizicii și matematicii moderne. Iar acum câțiva ani am câștigat, prin Fundația Teleki, un proiect prin care am reușit conservarea acestor manuscrise, care acum sunt păstrate în condiții mult mai bune și am asigurat încă cel puțin 250 de ani de existență a acestor manuscrise. Cel mai important manuscris din această colecție îl reprezintă scrisoarea din Timișoara, datată 1823, când pentru prima dată Janos îi transmite tatălui său despre marea descoperire, adică geometria neeuclidiană', a precizat Kovacs Gyorgy, conservator în cadrul Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș. AGERPRES 

Distribuie Distribuie Comentarii