Muhuleţ, despre votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale: Tehnic nu este nicio problemă; e o decizie politică
Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente Marian Muhuleţ a declarat, miercuri, la o dezbatere organizată de USR, că votul prin corespondenţă implementat în România la alegerile parlamentare din 2016 a fost un succes, menţionând că, din punct de vedere tehnic, acest sistem poate fi implementat şi pentru alegerile prezidenţiale.
"Votul prin corespondenţă în România, aşa cum a fost el implementat la alegerile parlamentare, în comparaţie cu alte state, a fost un succes. Din 9.000 de plicuri transmise s-au întors aproape 50%, dar dacă vă uitaţi pe statisticile altor state o să vedeţi că rata de întoarcere este pe undeva 10 maxim 20%. De ce au ales să nu trimită plicurile la Bucureşti? Este opţiunea fiecăruia. Poate că au fost dezamăgiţi de oferta politică, ar putea fi un răspuns", a afirmat Muhuleţ.
Potrivit lui Muhuleţ, în ceea ce priveşte strict votul prin corespondenţă un element principal este capacitatea Poştei Române de a procesa volumele solicitate de cetăţenii români din străinătate.
"Am avut câteva sute de plicuri care au venit, deşi alegerile au fost în 2016, până la jumătatea lui 2017, până atunci am primit plicuri cu votul prin corespondenţă. Opinia mea este că mai practic, mai util este de a ţine secţiile de votare pe care le înfiinţezi şi eu sunt un fan al exercitării dreptului de vot la secţia de votare, a implicării active a cetăţeanului în sensul de a te deplasa la secţiile de vot", a mai spus Muhuleţ.
El a subliniat că votul prin corespondenţă se poate îmbunătăţi, dar din perspectiva organizatorică AEP nu are ce să-şi reproşeze.
"Cred că se poate dezbate, se poate îmbunătăţi, dar cred că mai degrabă trebuie decis ce se doreşte? Dorim sau nu dorim să avem votul prin corespondenţă. Din punctul nostru de vedere, puteţi să-l priviţi ca un insucces din perspectiva numărului de cetăţeni care au apelat, dar din perspectiva organizatorică noi nu avem multe lucruri a ne reproşa la momentul acesta pentru că plicurile au ajuns la acei cetăţeni care au apelat la votul prin corespondenţă, s-au întors, nu au fost probleme cu recepţia lor la Otopeni şi de transmitere la Biroul electoral circumscripţia 43, nu au fost probleme de procesare a lor. Un lucru reclamat a fost doar găsirea posibilităţii de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor că plicul a ajuns în ţară şi a fost procesat", a mai susţinut Muhuleţ.
Întrebat în legătură cu posibilitatea implementării votului prin corespondenţă pentru cetăţenii din afara graniţelor şi la alegerile prezidenţiale, Muhuleţ a spus: "Tehnic nu este nicio problemă, este o chestiune de decizie politică a Parlamentului, a grupurilor reprezentate în Parlament.
"Aveţi o lege care este în vigoare, perfect aplicabilă pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat care, cu bunele şi relele ei, a funcţionat. Nimeni nu reproşează că nu a funcţionat, toată lumea reproşează numărul cetăţenilor care au apelat la votul prin corespondenţă, este o chestiune care depinde, în mare măsură, de cetăţeni. Apoi să se decidă în Parlament dacă această lege este transferată şi pentru aplicabilitate la alegerile prezidenţiale şi alegerile parlamentare pe teritoriul naţional. Nu cred că este o problemă să o aplicăm şi la europarlamentare, dar este o decizie politică, nu aparţine nici AEP, nici STS, nici INS, nici MAE. E o responsabilitate pur politică", a menţionat Muhuleţ.
Directorul STS Ionel Sorinel Vasilcă a susţinut, la dezbatere, că din punct de vedere tehnic poate fi implementată soluţia prin care cetăţenii să afle că plicul cu votul prin corespondenţă a ajuns la destinaţie şi a fost procesat.
"Sub aspect tehnic, dorinţa de a avea electorul posibilitatea de a verifica, poate fi implementată, să fie o garanţie că plicul a ajuns şi a fost procesat astfel încât să nu fie niciun fel de dubiu că el a votat", a adăugat Vasilică.
La rândul său, Ştefan Trică, reprezantantul INS, a menţionat că aplicarea votului prin corespondenţă şi la alegerile prezidenţiale ridică problema ca plicurile să ajungă înainte de al doilea tur de scrutin.
"Cu turul doi al alegerilor prezidenţiale, dacă într-o lună şi ceva Poşta română are posibilităţile pe care le are, în două săptămâni eu nu văd cum ar putea să ajungă plicurile în turul doi la alegerile prezidenţiale pentru că buletinul nu poate fi multiplicat dinainte pentru că nu ştim care sunt candidaţii şi trebuiesc tipărite într-o ordine care este trasă la sorţi", a spus Trică.
Parlamentari ai USR au elaborat o propunere legislativă de modificare a legilor electorale, care prevede, între altele, extinderea dreptului de vot prin corespondenţă şi pentru alte categorii de cetăţeni şi la alte alegeri, pe lângă alegerile parlamentare.
"Ne asumăm extinderea dreptului de vot la distanţă şi pentru alte categorii de cetăţeni, nu numai pentru cei din afara ţării. Ne dorim asta deoarece credem că avem o mare problemă şi anume rata scăzută de participare la vot pentru cetăţenii români, în bună parte determinată şi de mobilitatea cetăţenilor români în ultimii ani atât în exteriorul ţării, cât şi în interiorul ţării şi este important să găsim acele căi care facilitează exercitarea dreptului de vot pentru toţi cetăţenii români, fie că sunt între graniţe, fie în afară", a afirmat senatorul USR Florina Presadă.
Deputatul USR Matei Dobrovie a menţionat că, prin acest proiect legat de votul prin corespondenţă, doreşte să fie implementate variante alternative de vot pentru cât mai mulţi cetăţeni români.
"Am modificat trei legi, legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, legea prin votul prin corespondenţă şi legea privind alegerea preşedintelui. Am plecat de la realitatea că, la ultimele alegeri parlamentare, doar 8.800 de persoane au solicitat să voteze prin corespondenţă şi dintre plicuri doar 4.598 au ajuns la destinaţie", a adăugat Dobrovie.
El a spus că "votul prin corespondenţă este o oportunitate extraordinară şi trebuie să fie îmbunătăţit şi extins la mai multe tipuri de alegeri.
"În proiect am extins votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Până acum se aplica doar la alegerile parlamentare şi doar la cetăţenii cu reşedinţa în străinătate. Am propus şi extinderea termenul de alegător şi pentru românii din ţară care ştiu că la data alegerilor nu se pot prezenta la urne din motive obiective", a mai spus Dobrovie. AGERPRES
