Administrația Biden a refuzat să le dea ucrainenilor undă verde să lovească cu rachetele cu rază lungă de acțiune ținte de pe teritoriul Rusiei și să-i accepte în NATO. Politologul Marius Ghincea spune că, deranjați de refuzuri, tot mai mulți ucraineni încep să-și pună speranța în Trump.

Ultima vizită a președintelui Volodimir Zelenski în Statele Unite ale Americii nu a adus prea multe rezultate Ucrainei. Deși ucrainenii au primit asigurări că vor primi în continuare bani și că finanțarea nu va fi sistată, Zelenski nu a obținut practic nimic din ce și-ar fi dorit.

Șeful statului ucrainean a prezentat așa-numitul „plan de victorie”, dar aliații, în frunte cu SUA, au reacționat mai degrabă rece.

Potrivit The Wall Street Journal , oficialii americani au calificat planul drept o „pledoarie reambalată” pentru mai multe arme și ridicarea restricțiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, iar administrația președintelui Joe Biden și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la planul președintelui ucrainean, considerându-l insuficient de detaliat.

În același timp, speranțele ucrainenilor de a fi admiși în NATO pălesc, într-un moment în care este tot mai clar că americanii nu vor să își asume un război nimicitor cu Rusia , care ar putea să degenereze într-o confruntare nucleară ce ar distruge practic Pământul.

O altă solicitarea a ucrainenilor, care voiau să primească undă verde pentru a lovi cu rachetele cu rază lungă de acțiune ținte din Federația Rusă, a fost din nou respinsă de SUA.

Planul lui Zelenski, exagerat de optimist

Cercetător la Institutul European Universitar de la Florența și la Universitatea ETH Zurich, universitate de top 10 la nivel mondial, Marius Ghincea nu a fost luat prin surprindere de rezultatele vizitei lui Zelenski. În opinia sa, aliații, inclusiv Statele Unite ale Americii, aveau nevoie de un plan mai realist și de detalii care nu au fost cuprinse în planul ucrainenilor.

„Planul de victorie anul ăsta de Zelenski e puțin prea optimist, ca să zicem așa. Cred că e încă destul de maximalist în condițiile în care americanii vor să-i susțină pe ucraineni, dar nu se poate vorbi de o susținere totală până ce Ucraina și-ar recăpăta, teoretic, toate teritoriile. Iar discuțiile de zilele acestea, dintre americani și ucraineni, în care practic Zelenski a fost forțat să vină cu un plan clar pentru victorie, indică din nou ceea am putea numi diferențe de opinii în privința teoriei victoriei între diversi actori. Care derivă din faptul că fiecare set de actori are preferențe diferite, incertitudini și o varietate de alte provocări pe care trebuie să le adreseze, să le rezolvă în același timp. Din punctul ăsta de vedere, planul pentru victorie prezentat de Zelenski e mai degrabă o mișcare de PR, din punctul meu de vedere, decât orice altceva”, spune Ghincea.

Ucrainenii sunt în corzi la Pokrovsk

Situația ucrainenilor este una delicată, iar soluțiile sunt puține, în acest moment. Trupele ruse continuă să înainteze constant, chiar dacă progresele lor nu sunt spectaculoase, iar orașul fortificat Pokrovsk riscă să cadă în mâinile acestora.

De altfel, surse importante din Ucraina vorbesc despre faptul că trupele rusești ar fi reușit să forțeze frontul și că ucrainenii se află în mare pericol.

Frontul strategic cheie din Donețk s-a destrămat pe parcursul a șase luni în care mai mulți factori au avut un rol, potrivit mărturiilor soldaților și comandanților intervievați de Ukrainska Pravda . Se vorbește chiar despre un efect de domino, pentru că în momentul în care rușii ar pune mâna pe Pokvrosk ar obține un al doilea mare succes în acest an, după cucerirea Avdiivkăi, în februarie.

Tot mai multe probleme și tot mai puține opțiuni pentru Zelenski

Și ca și cum nu ar fi suficient, în Ucraina au apărut în ultimele luni tot mai multe voci care îl contestă pe Zelenski, în special din rândul opoziției. Vitali Kliciko, celebru încă de când un boxer de talie mondială, actualmente primar al Kievului, este una dintre cele mai critice voci la adresa lui Zelenski. Nu în ultimul rând, începe să existe o presiune populară asupra liderului ucrainean, în condițiile în care populația este obosită de război și de lipsuri, iar corupția, sărăcia și incertitudinea îi macină pe oameni. De altfel, sondajele arată că tot mai mulți ucraineni și-ar dori negocieri grabnice cu Rusia.

„Marea problemă este că, în acest moment, Zelenski se vede într-o situație foarte complicată. El trebuie să facă ceva, să schimbe dinamica jocului, altfel lucrurile nu arată bine pentru el, cel puțin până în momentul în care știm cine-i președinte sau nu. Soluția pentru el, în acest moment, ar fi să escaladeze”, explică Ghincea.

De altfel, incursiunea ucraineană din Kursk, pe cât de spectaculoasă și eficientă, înseamnă o formă de escaladare, mai spune expertul. Vestea proastă pentru ucraineni este că aliații nu vor noi escaladări și alte tensiuni cu Rusia, iar din acest motiv au evitat să le ofere, cel puțin deocamdată, undă verde pentru a ataca cu rachetele cu rază lungă de acțiune ținte din Rusia.

„Această intervenție din Kursk este o formă de escaladare. Pe lângă faptul că obține buffer space pe trăitorul rusesc, că îi forțează pe ruși să aduce resurse din alte părți, faptul că schimbă dinamica, e extrem de importantă pentru Zelenski. Pentru că el trebuie în principal să schimbe dinamica jocului la nivel structural și pentru asta are nevoie de o escaladare. Problema este că aliații occidentali nu sunt dispuși să susțină o astfel de escaladare în acest moment și nu sunt dispuși până în momentul în care nu vom ști cine este președintele Statelor Unite”, adaugă Ghincea.

Cum a ajuns Trump să fie preferat democraților de mai mulți ucraineni

Lucrurile s-ar putea schimba după 5 noiembrie, când sunt programate alegerile din Statele Unite.

„În momentul în care vom ști cine este președintele Statului Unită, invariabil se va schimba total calculul strategic. Și nu numai pentru noi, dar și-l vor schimba și rușii, și chinezii, și toată lumea”, crede Ghincea.

Un efect al refuzurilor de care s-au lovit în ultimul timp ucrainenii în relația cu administrația Biden a făcut ca tot mai mulți experți din Kiev să vorbească deschis despre faptul că un succes obținut de Trump în alegeri ar fi cea mai bună soluție, paradoxal, pentru Ucraina.

„Din ce știu eu, tot mai mulți oameni din Kiev, mă refer la experți, la analiști, încep să creadă că poate ar fi mai indicat să câștige Trump, pentru că astfel s-ar putea schimba detaliile problemelor. Explicația este că ucrainenii consideră că administrația Biden le dă bani și arme cât să supraviețuiască, dar nu îi ajută concret să și schimbe cumva dinamica problemei. Ei au început să înțeleagă că pentru americani teoria victioriei înseamnă ca Rusia să-și erodeze cât mai mult capacitatea convențională și că strict pentru asta le oferă ajutor ucrainenilor, dar nu fac nimic mai mult. Așa că sunt ucraineni care cred că o venire a lui Trump ar putea să schimbe detaliile problemei, poate nu într-un mod atât de negative pe cât ne-am imagina astăzi. Ucrainenii se gândesc că Trump va negocia într-adevăr cu Putin, dar că rușii vor refuza oferta de pace, iar asta l-ar întărâta pe Trump și l-ar face să ofere un sprijin mult mai consistent Ucrainei”, mai explică Marius Ghincea.

Multe semne de întrebare dinspre Trump

El a vorbit și despre întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. În opinia sa, este o veste bună pentru ucraineni că Trump s-a arătat deschis să de întâlnească cu liderul de la Kiev.

Cu această ocazie, fostul președinte american a promis că va face să fie pace în Ucraina, fără să explice foarte clar cum. Donald Trump s-a limitat doar să spună că va fi o pace favorabilă ambelor părți.

„E un semn bun dacă Trump a spus că va media un acord care să fie favorabil a amelor părți. Dar e de văzut totuși ce va înseamnă asta? E foarte important cum și cine va decide ce este favorabil ambelor părți. Plus că asta nu garantează că Trump nu ar ajunge oricum în condițiile în care să pună presiune pe Ucraina. În același timp, pentru ca Trump să poată media pacea, Federația Rusă trebuie să vrea să negoceze ceva. Iar în acest moment, rușii nu par să fie dispuși să negocieze nimic. Așa că prima întrebare ar fi cum îl va aduce Trump pe Putin la masă când acesta nu vrea să negocieze. Și apoi urmează alte multe întrebări pentru care nu avem un răspuns și nu știm dacă îl vom avea vreodată”, încheie Marius Ghincea.