Reunit în plen marți 15 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă legată de modificarea pensiilor de serviciu, cunoscute ca „pensii speciale”.

Magistrații au avizat negativ propunerea legislativă FOTO Pexels

Conform membrilor CSM, propunerea legislativă este lipsită de orice justificare deoarece solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor stabilite prin Legea nr. 282/2023.

Prin această lege, ce a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024, au fost modificate substanțial condițiile de pensionare a judecătorilor și procurorilor, fiind stabilite printre altele: creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani; vechimea de 25 de ani doar în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcții juridice prevăzute de legislația anterioară; baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni și plafonarea pensiei la venitul net.

În expunerea de motive a legii se propunea printre altele ca, începând cu 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică să se poată pensiona şi să poată beneficia de pensii de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, dar şi condiţia de vârstă de minimum 48 de ani.

„Din expunerea de motive care însoțește proiectul de act normativ rezultă, în esență, că acest demers legislativ este necesar pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu privire la acest aspect, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că la data de 25 martie 2025 a fost transmisă statului român evaluarea de către Comisia Europeană a etapei 215 vizând intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cea de-a treia tranșă a sprijinului nerambursabil”, spun reprezentanții CSM.

Și, așa cum cum rezultă din comunicarea Comisiei, în analiza preliminară din 15 octombrie 2024, aceasta a evaluat pozitiv obiectivul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, apreciindu-l ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător ca urmare a intrării în vigoare a reformei realizate prin Legea nr. 282/2023.

Ulterior, prin Decizia Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, a fost declarat neconstituțional un element al reformei, și anume impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, măsură cu privire la care anterior Comisia reținuse că a consolidat caracterul contributiv al regimurilor speciale de pensii și a asigurat o mai mare echitate a sistemului de pensii în ansamblu.

Prin urmare, Comisia Europeană a constatat că, din acest motiv, jalonul 215 ce impune „consolidarea principiului contributiv al sistemului" și „corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv" nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător.

„Așadar, elementul cheie în evaluarea realizată de Comisia Europeană este reprezentat de soluția de impozitare, iar nu de condițiile de pensionare prevăzute de legislația privind statutul magistraților, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 cu privire la condițiile de pensionare fiind evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare”, mai precizează magistrații CSM.

Modificarea ar fi dus la un cerc vicios

În hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 15 aprilie 2025 s-a subliniat clar că „o nouă intervenție normativă cu privire la condițiile de pensionare, după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, este de natură să afecteze stabilitatea cadrului normativ și să atragă consecințe grave asupra activității sistemului judiciar”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat că această propunere legislativă are potențialul de a submina grav funcționarea sistemului judiciar pe termen scurt și lung, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

„Resursele umane reprezintă un domeniu critic al sistemului judiciar (monitorizat și de Comisia Europeană în raportul anual privind statul de drept), în special după perioada 2021-2023, când a avut loc un fenomen masiv de pensionări (aproximativ 1000 judecători pensionați din aproximativ 4000 de funcții, respectiv aproximativ 560 procurori pensionați din aproximativ 2250 de funcții), în contextul unei instabilități legislative similare legate de statutul magistraților. Or, adoptarea propunerii formulate va avea, așa cum se va detalia în cele ce urmează, efectul cert al destabilizării resursei umane din sistemul judiciar. Mai mult, se va intra într-un cerc vicios în care printr-un demers motivat de un jalon din PNRR, fundamentat însă pe o soluție normativă evident eronată, va fi compromisă o țintă cu adevărat strategică din PNRR, respectiv cea privind asigurarea resursei umane în sistemul judiciar, ca element al caracterului funcțional al legilor justiției”, concluzionează membrii CSM.

În motivarea avizării negative a propunerii legislative, magistrații au mai subliniat că demersul normativ propus, ce survine la doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, „încalcă principiul securității juridice și al încrederii legitime și creează discriminări între generații de magistrați, conducând la mai multe regimuri succesive de pensionare total diferite, fără justificări raționale și obiective”.