O hartă a tendințelor de creștere votului pentru partide de dreapta arată o potențială transformare dramatică în viitor a peisajului politic european. Asta în timp ce milioane de cetățeni încep să încline către partidele populiste pe fondul problemelor cauzate de imigrație, scrie Sue Raid pentru Daily Mail.

Social-democrații tradiționali din UE, ecologiștii și cei de stânga își pierd din atractivitate la urnele de vot. Rebeliunea a luat amploare, iar piesele de domino continuă să cadă.

Partidele de dreapta au câștigat în Suedia, apoi în Italia, Finlanda și Grecia. Spaniolii ar putea fi următorii, urmați de Olanda și poate în curând Germania

O hartă realizată pentru Daily Mail arată că mai mult de o treime din cele 27 de state membre ale UE sunt în prezent conduse sau puternic influențate de guverne sau facțiuni de tip populist. Acestea sunt în favoarea combaterii migrației necontrolate, a criminalității, a promovării familiilor tradiționale și a frânării legislației UE în domeniul climei, ce are drept obiectiv eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.

Hans Kundnani, analist politic european la grupul de reflecție Chatham House (Londra), apreciază că valul de refugiați sirieni care a sosit în Germania în 2015 este geneza „convergenței europene ... a centrului-dreapta și a extremei-drepte în ultimul deceniu”. Această schimbare, adaugă el, poate avea 'consecințe profunde pentru UE'.

De aceeași opinie este Anthony J. Constantini, de la Universitatea din Viena. Furia alegătorilor în legătură cu migrația este un „motor clar" al victoriilor extremei drepte, spune el, adăugând că susținătorii populismului au fost „atacați ca fiind rasiști” și că „majoritatea victoriilor extremei drepte au fost puse pe seama dezinformării”.

„UE fie ignoră faptele, fie le înțelege greșit în mod deliberat. Rămâne o reticență persistentă (în cadrul UE) de a înțelege cu exactitate de ce reușesc să câștige populiștii și extrema dreaptă”.

Controale la frontieră și centre de procesare a imigranților

Sentimentele anti-imigranți din întreaga Europă s-au înăsprit, deoarece mulți alegători se tem că au fost amăgiți în privința refugiaților. Se ridică ziduri anti-migranți și se reintroduc controalele la frontieră în națiunile est-europene Polonia și Ungaria.

Se vorbește despre țări mediteraneene, precum Italia și Franța, care ar urma să înființeze centre de procesare a migranților la frontierele lor maritime pentru a le interzice intrarea și a elimina pe cei care nu au cereri de azil legitime. Grecia a construit deja câteva astfel de centre pe insulele sale pentru a-i filtra pe migranții ilegali din Africa de Nord.

Mesajul europenilor către politicieni este să se ocupe mai întâi de cetățenii lor, pe fondul inflației galopante și al creșterii prețurilor la energie și alimente, scrie Sue Raid.

Tot mai multe probleme cauzate de nivelul ridicat de migrație

Dar aceasta este doar o parte din povestea din spatele ascensiunii extremei drepte europene. Milioane de alegători pun pe seama nivelului ridicat de imigrație - UE a primit aproape 900 000 de solicitanți de azil numai anul trecut, aproape dublu față de 2021 – probleme precum creșterea criminalității, lipsa de locuințe, atacuri teroriste și ceea ce ei consideră a fi o erodare a culturii europene.

Suedia

În Suedia, tinerii migranți sunt acuzați că au alimentat un val de infracțiuni cu arme de foc și bande în Suedia, nemaiîntâlnit în această națiune liberală până la afluxul din 2015.

În doar 24 de ore, luna trecută, au avut loc șapte împușcături în capitala Stockholm, soldate cu doi morți, inclusiv un băiat de 15 ani, ceea ce a determinat guvernul să ia în considerare declararea unei urgențe naționale privind armele de foc. Asta, într-o țară în care infracțiunile cu arme de foc erau o raritate în urmă cu două decenii.

Potrivit analizei unui ziar suedez, nu mai puțin de 85% dintre la persoanele arestate, urmărite penal și condamnate pentru infracțiuni cu arme de foc pe o perioada de cinci ani, până în 2021, a arătat că acestea s-au născut sau aveau un părinte originar din altă țară. „Majoritatea aveau rădăcini în Irak, Somalia, Siria, Turcia și Liban, precum și în țările balcanice, Kosovo, Bosnia și Serbia”, se arată în raport.

Germania

În septembrie anul trecut, 12 din cele 16 landuri germane au blocat noi sosiri, insistând că nu-i mai pot „absorbi”. Până în 2025 se așteaptă un deficit național de 700.000 de locuințe, iar sondajele arată că jumătate dintre germani dau vina pe imigrație pentru această criză. Furia a crescut și mai mult atunci când 110 de persoane internate în cămine pentru bătrâni au fost evacuați la începutul acestui an pentru a le da camerele imigranților.

Potrivit deputaților din partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania , jumătate dintre condamnările pentru viol în grup de anul trecut au fost primite de străini recent sosiți. Un record de 789 de violuri în grup, depășind două pe săptămână, a fost înregistrat de guvernul de la Berlin. Acest lucru a alimentat o revoltă anti-migranți din partea femeilor și familiilor germane.

Franța

Există, de asemenea, un sentiment tot mai mare de neliniște în întreaga Europă că un nou val de terorism islamist va izbucni în curând. Potrivit serviciilor de informații olandeze, grupul terorist Statul Islamic a început să reintroducă „unități de comando” active prin granițele UE.

Thibault de Montbrial, președintele Centrului francez de reflecție asupra securității interne, a spus recent că infiltrarea facilă a Statului Islamic se datorează deciziei „tragice” a Angelei Merkel de a deschide frontierele pentru toți noii sosiți. Numai în ultimii opt ani, în Franța, sute de persoane au fost ucise de atacuri teroriste islamiste și aproape 1.200 au fost rănite.

Șapte din zece francezi spun că nu vor mai mulți migranți în țară din motive de costuri. Chiar și postul de televiziune de stat France 24 a avertizat săptămâna aceasta că principale partidele politice sunt din ce în ce mai dispuse să critice imigrația.

O campanie de crowdfunding a strâns peste 1,5 milioane de lire sterline pentru familia polițistului acuzat de uciderea luna trecută a lui Nahel Marzouk, un tânăr francez de 17 ani de origine marocană și algeriană, într-o suburbie a Parisului. Împușcarea adolescentului a stârnit cinci zile de revolte, în urma cărora 900 de polițiști și pompieri au fost răniți, și provocând pagube de 600 de milioane de lire sterline.

Guvernul a decretat interzicerea vânzăriilor de artificii în acest weekend, cu ocazia sărbătorii Zilei Bastiliei (care marchează începutul Revoluției franceze din 1789), de teamă că explozibilii vor fi folosiți ca armament dacă vor începe din nou revoltele.

Primarul de centru-dreapta al orașului Cannes, David Lisnard, a criticat săptămâna aceasta această măsură, declarând: „Dacă nu ne putem sărbători ziua națională din cauza huliganilor, lucrurile sunt mult mai grave decât cred oamenii.”

Marine Le Pen , liderul partidului de dreapta Raliul Național, care a obținut peste 41% din voturi la alegerile prezidențiale de anul trecut, a declarat la Paris, la o reuniune a miniștrilor și parlamentarilor după revolte, că de vină este imigrația „anarhică” și „necontrolată”.

„Revoltele (de la Merzouk) au fost opera unei ultramajorități de tineri străini sau de origine străină”, a adăugat într-un interviu televizat.