Motivarea ÎCCJ în cazul condamnării fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi
Motivarea ÎCCJ în cazul fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi arată că faptele fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi sunt de o “gravitate extrema”, dupa ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a sterge urmele informatice ale infractiunilor de coruptie pe care le-a comis, arata instanta suprema, în motivarea deciziei de condamnare a acesteia.
Instanta suprema a redactat motivarea deciziei (nu este definitivă) prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnata la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de coruptie, în dosarul manifestarilor organizate în 2009 de Ziua Nationala a Tineretului.
În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecatori – Iulian Dragomir, Rodica Cosma si Francesca Vasile – arata ca faptele fostului demnitar si ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticoruptie, dar si de cele rezultate pe parcursul cercetarii judecatoresti.
De asemenea, cei trei magistrati explica în detaliu de ce fostul ministru si ceilalti inculpati din dosar au fost condamnati la pedepse cu executare sau cu suspendare.
“Înalta Curte mai are în vedere ca exercitarea abuziva de catre inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atributiilor de serviciu s-a materializat si în aceea ca a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Nationale a Tineretului pentru realizarea si difuzarea unor produse publicitare prin care si-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice si cu respectarea dispozitiilor legale”, se arata în documentul instantei, citat de Mediafax.
Citeşte şi: Monica Iacob-Ridzi, dupa condamnarea la inchisoare: “Cum poti acuza un ministru?”
Judecatorii arata ca faptele Monicai Iacob Ridzi sunt de o “gravitate extrema” si descriu tabloul infractional conturat la nivelul ministerului drept unul “dezolant”.
“Înalta Curte mai are în vedere ca în arhitectura traseului infractional din speta se înscriu cu o egala gravitate extrema infractiunile informatice savârsite de inculpatii Iacob-Ridzi Monica-Maria si Marcuta Marius-Mihail pentru zadarnicirea aflarii adevarului în cauza si care evidentiaza de altfel persistenta fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infractiunilor deja comise, sens în care din dispozitia acesteia, coinculpatul Marcuta Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorita continutului lor, îi pot incrimina a hotarât sa cheme la sediul MTS pe martorul Mesina Dan Paul – specialist IT, pentru a sterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate si folosite ca probe de organele de urmarire penala (a se vedea în acest sens declaratia martorului susmentionat data sub prestare de juramânt în fata instantei de judecata, care configureaza cu exactitate un tablou infractional dezolant al activitatilor infractionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului si Sportului chiar si dupa declansarea scandalului public national cu referire la aceleasi fapte)”, noteaza cei trei judecatori.
ICCJ mai arata în motivare ca gravitatea faptelor este data de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenta infractionala a inculpatilor nominalizati, cât si de pluralitatea de infractori din dosar.
Judecatorii mai spun ca au avut în vedere fiecare aspect circumstantial ce tine de persoana celor inculpati în acest caz, precum informatii apte sa circumstantieze persoana inculpatilor, ca si nevoia de reeducare si posibilitatea lor de reinsertie sociala dupa executarea unei sanctiuni de drept penal, starea psiho-fizica a fiecaruia, particularitatile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpatilor înainte si dupa savârsirea infractiunii, faptul ca nu au antecedente penale, sunt casatoriti, unii au copii, au studii universitare în diferite specialitati, cu mentiunea ca “evaluarea gravitatii faptelor infractionale trebuie analizata în legatura necesara cu vinovatia si atitudinea psihica fata de faptele comise si urmarile acestora”.
“Or, din acest ultim punct de vedere, se retine ca toti inculpatii din prezenta cauza au avut o atitudine constanta de negare a infractiunilor imputate, ceea ce însa nu reflecta decât pozitia lor procesuala subiectiva pentru a nu fi atrasa raspunderea penala pentru savârsirea acelorasi fapte si care însa este infirmata de amplul material probator administrat în cauza (…) Din examinarea coroborata a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezulta fara echivoc existenta faptelor infractionale si savârsirea cu vinovatie în forma intentiei a acestora”, se arata în motivare.
Fostul ministru al Tineretului si Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnata, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzata de abuz în serviciu privind manifestarile organizate în 2009 de Ziua Nationala a Tineretului, decizia nefiind definitiva.
Completul de judecata, format din presedintele Iulian Dragomir si judecatorii Rodica Cosma si Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicai Iacob Ridzi, si interzicerea unor drepturi timp de trei ani.
Aceeasi pedeapsa – respectiv cinci ani de închisoare cu executare si trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusa, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicai Ridzi.
Paul Diaconu, director general al Directiei Generale Economice si Resurse Umane a MTS în perioada martie – septembrie 2009, a primit doi ani si jumatate de închisoare cu executare, plus doi ani de interzicere a unor drepturi.
Alaturi de acestia au fost condamnati si ceilalti inculpati din dosar la pedepse cu suspendare iar decizia nu este definitiva, putând fi atacata cu recurs la Completul de cinci judecatori al instantei supreme.
