Motivare dură a Curții de Apel București care a desființat decizia de achitare primită de Vasile Blaga
Motivarea concretă a sentinței penale prin care europarlamentarul Vasile Blaga (PNL), judecat pentru trafic de influență, a fost achitat „este mai mult decât lapidară, examenul propriu al judecătorului care a condus la pronunțarea soluției, lăsând loc arbitrariului și subiectivismului, având în vedere că prima instanța nu a înțeles să facă o analiză a întregului probatoriu administrat”, arată Curtea de Apel București, relatează Ziare.com .
Astfel motivează Curtea de Apel București una din cele mai surprinzătoare decizii date săptămâna trecută. Instanța a desființat joi, 23 iulie, achitarea primită de europarlamentarul PNL, Vasile Blaga, în dosarul în care este judecat pentru trafic de influență, și a decis că întregul proces să se rejudece de la zero la Tribunalul București.
Dosarul a fost înregistrat luni la Tribunalul București, potrivit portalului instanțelor.
Motivare de poveste
Europarlamentarul PNL a fost achitat in acest caz pe 30 octombrie 2017, de judecatoarea Monica Claudia Cipariu de la Tribunalul Bucuresti. Motivarea deciziei a durat insa aproape un an si jumatate, a fost gata abia la sfarsitul lunii mai 2019. De altfel, Cipariu a fost sanctionata disciplinar de CSM , la sfarsitul anului 2019, pentru ca a intarziat redactarea motivarilor pentru nu mai putin de 32 de decizii. Pe lista se afla si decizia de achitare a lui Vasile Blaga.
In acest caz, procurorii DNA au contestat decizia Tribunalului Bucuresti si au explicat ca judecatoarea Monica Claudia Cipariu nu a analizat toate mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale si in faza de judecata: "analiza tuturor probelor din cauza converg si releva faptul ca prezumtia de nevinovatie a inculpatului Blaga Vasile a fost rasturnata, condamnarea acestuia fiind solutia ce ar fi trebuit dispusa, ca o consecinta directa a activitatii sale infractionale."
Dupa cum aratam, decizia Curtii de Apel Bucuresti, de anulare a achitarii, a fost data joi, 23 iulie, iar luni, 27 iulie, dosarul a fost trimis la Tribunalul Bucuresti, pentru rejudecare. Practic, motivarea deciziei a durat mai putin de patru zile.
Ce este motivarea judecatoreasca
Curtea de Apel Bucuresti arata ca motivarea unei hotarari reprezinta argumentarea in scris a ratiunii ce determina pe judecator sa adopte solutia dispusa in cauza, constituind un element de transparena a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional, si este o conditie esentiala a infaptuirii justitiei.
"In literatura de specialitate s-a sustinut ca motivarea hotararii judecatoresti trebuie sa fie pertinenta, completa, intemeiata, omogena, concreta, convingatoare si accesibila, motivarea fiind de esenta hotararilor.
In lipsa motivarii sentintei penale, instanta de control judiciar nu poate analiza criticile formulate in apel si implicit, legalitatea si temeinicia hotararii atacate," precizeaza Curtea de Apel Bucuresti.
Judecatorii fac trimitere la jurisprudenta Inaltei Curti, potrivit careia, a motiva inseamna a demonstra, a pune in evidenta datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii "fara indicarea unei date concrete, fara a arata in ce mod a fost stabilita acea data sau referirea implicita sau explicita la actele cauzei in general, nu inseamna a motiva."
Practica instantei supreme a fost constanta in a aprecia ca inexistenta motivarii atrage desfiintarea hotararii, cu rejudecarea cauzei de catre instanta care a incalcat dispozitiile legale ce reglementeaza obligativitatea motivarii hotararii judecatoresti.
Ar fi facut o simpla redare a dosarului
Revenind al decizia de achitare a lui Vasile Blaga, judecatoarea Monica Claudia Cipariu doar a prezentat datele din dosar, cum a fost demarata ancheta , procesul, prezentarea evolutiei politice a acestuia si "simpla redare a unor mijloacele de proba administrate in speta, fara o contributie semnificativa a judecatorului fondului."
Practic, magistratul nu ar fi facut o analiza concreta a probelor care au determinat-o sa constate ca, in speta, prezumtia de nevinovatie nu a fost invinsa.
Tribunalul ar fi prezentat pe scurt acuzatiile din cauza in care s-a inhceiat un acord de recunoastere a vinovatiei de catre fostul primar al orasului Piatra Neamt, Gheorghe Stefan , zis Pinalti, cauza care se bucura de autoritate de lucru judecat, si, sustinand ca exista inadvertente intre acuzatiile aduse lui "Pinalti", precum si intre acuzatiile aduse lui Gheorghe Stefan, si prezentarea pe scurt a starii de fapt in prezentul dosar, "retine ca martorul din prezenta cauza, Stefan Gheorghe, a actionat contrar legii independent, fara a fi argumentata aceasta concluzie."
Consideratiile, taxate de Curtea de Apel
Desi intregul material probatoriu administrat trebuia supus unei examinari nepartinitoare, proprii, judecatorul Cipariu a optat sa faca scurte consideratii privind declaratiile martorilor Gheorghe Stefan si afaceristul Dan Constantin Grigoriu.
"Simpla incheiere a acordului de recunoastere a vinovatiei de catre inculpatul Stefan Gheorghe si faptul ca nu s-a dispus disjungerea cauzei si cercetarea penala a martorului Grigoriu Constantin Dan nu pot constitui motive de inlaturare a declaratiilor acestora, fiind necesar a fi indicate elementele concrete privind caracterul nereal ale sustinerilor acestor martori.
Este greu de inteles la ce contradictii flagrante intre depozitiile martorilor Stefan Gheorghe si Grigoriu Constantin Dan se refera judecatorul, in conditiile in care Stefan Gheorghe arata elemente de fapt care plaseaza, in mod direct, momentul presupusei intelegerii dintre martor si inculpat si, ulterior, al presupusei concretizari a acesteia, iar in privinta locatiilor la care banii ar fi fost inmanati, ambii martori au declarat ca sumele de bani ar fi fost inmanate la sediul PDL din Bucuresti, str. Modrogan nr. 1 (intermediar fiind secretara)," explica Curtea de Apel Bucuresti.
Prinsa pe picior gresit
Referitor la caracterizarea rechizitoriului, facuta de judecatorea Cipariu in considerentele sentintei apelate ca fiind "inform, cu lipsuri grave", Curtea constata ca examenul de legalitate a rechizitoriului se realizeaza de judecatorul de camera preliminara, instantei de judecata ramanandu-i sa dezlege doar aspectele de fond ale acuzatiei.
De altfel, acelasi judecator, in faza procesuala a camerei preliminare, prin incheierea din data de 20 februarie 2017, a constat ca rechizitoriul cuprinde datele referitoare la fapta, incadrarea juridica, la profilul moral si de personalitate al inculpatului, la actele de urmarire penala efectuate, la trimiterea in judecata si cheltuielile judiciare, si ca sunt respectate exigentele Codului de procedura penala, motiveaza magistratii.
"In prezenta cauza, motivarea concreta a sentintei penale apelate este mai mult decat lapidara, examenul propriu al judecatorului care a condus la pronuntarea solutiei, lasand loc arbitrariului si subiectivismului, avand in vedere ca prima instanta nu a inteles sa faca o analiza a intregului probatoriu administrat.
De asemenea, Curtea aminteste ca dublul grad de jurisdictie este un drept recunoscut in materie penala prin Protocolul nr.7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si vizeaza o judecare devolutiva a cauzei in fata a doua instante de judecata, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar. Astfel, Curtea apreciaza ca prin motivarea lapidara a sentint i penale apelate nu a avut loc o judecata cu respectarea tuturor garantiilor procedurale, astfel ca in speta primul grad de jurisdictie nu poate fi luat in considerare, de aceea pentru asigurarea efectiva a doua grade de jurisdictie, este justificata trimiterea cauzei spre rejudecare," conchide Curtea de Apel Bucuresti.
Acuzatiile DNA
In dosarul finantarii ilegale a PDL, in 28 noiembrie 2016, procurorii DNA Ploiesti l-au trimis in judecata pe fostul copresedinte al PNL Vasile Blaga, pe care il acuza de trafic de influenta, pentru ca, in perioada 2011-2012, cand era secretar general al PDL si senator, ar fi primit in patru randuri, printr-un interpus, 700.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamt Gheorghe Stefan.
Procurorii DNA Ploiesti au aratat, in rechizitoriu, ca banii ajunsi la PDL in urma intelegerilor intre Blaga, Gheorghe Stefan si omul de afaceri Horatiu Bruno Berdila erau scosi prin intermediul unor firme de tip "fantoma" ai caror administratori, martori in dosar, primeau comisioane cu valori cuprinse intre 200 si 1.500 de lei.
Anchetatorii DNA au identificat in acest dosar mai multe firme "fantoma" folosite pentru a scoate banii proveniti din contractul dintre o companie nationala din domeniul energiei si Romsys, astfel incat sumele, a caror valoare totala se ridica la 10 milioane de lei, sa ajunga la PDL.
