CCR a publicat motivarea în ceea ce privește repunerea în plată a pensiilor speciale ale foștilor parlamentari, care în luna iunie, când a fost adoptată eliminarea acestor beneficii, erau primite peste 800 de foști deputați și senatori.

CCR a venit cu o decizie care va duce la un număr generos de pensionari speciali FOTO Inquam Photos

„Analizând dinamica legislativă în domeniu, Curtea constată că un drept acordat într-o legislatură a fost eliminat în legislatura următoare, ceea ce, pe de o parte, demonstrează o atitudine inconsecventă a Parlamentului, iar, pe de altă parte, conduce la o nesiguranță și insecuritate juridică vădită în privința destinatarului normei. Astfel, dreptul acordat în legislatura 2004-2008 a fost eliminat în legislatura 2008-2012, iar dreptul acordat în legislatura 2012-2016 a fost eliminat (de două ori) în legislatura 2020-2024. Rezultă, totodată, o existență intermitentă, incertă și nesigură a drepturilor bănești stabilite în considerarea mandatului de deputat/senator exercitat”, arată CCR.

În schimb, magistrații arată că parlamentarii nu pot juca alba-neagra cu un drept. „Prin Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1274 din 22 decembrie 2020, Curtea a statuat că indemnizaţia pentru limită de vârstă este un drept asimilat pensiei de serviciu (paragraful 100) și că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului, doar în ceea ce priveşte pensiile care nu beneficiază de protecţia constituţională (paragraful 155). Prin Decizia nr.261 din 5 mai 2022, precitată, Curtea a reținut că drepturile patrimoniale acordate deputaţilor şi senatorilor ulterior încetării mandatului lor nu pot fi afectate de o insecuritate juridică vădită, întrucât reprezintă unul dintre elementele constitutive ale statutului constituţional al membrilor Parlamentului, fiind intrinsec legate de regimul constituţional al protecţiei mandatului reprezentativ (paragraful 75).”

Limitele deciziilor luate de Parlament

CCR recunoaște oportunitatea politică privind o decizie cum este cea referitoare la pensiile de serviciu, însă atrage atenția că trebuie să existe și o conduită consecventă.

„Parlamentul, optând pentru acordarea indemnizației pentru limită de vârstă, și-a exercitat marja de apreciere în privința stabilirii drepturilor aferente statutului deputaților și al senatorilor. Abrogarea dispozițiilor legale care instituiau acest drept s-a realizat în baza aceleiași marje de apreciere, considerându-se că celelalte drepturi normativizate reprezintă o protecție suficientă acordată mandatului parlamentar. Curtea nu are competența de a se substitui acestei marje de apreciere și nu poate să stabilească faptul că eliminarea uneia sau a alteia dintre măsurile de protecție de natură legală afectează nivelul constituțional de protecție a mandatului reprezentativ. De aceea, legea criticată nu încalcă art.69 din Constituție (...) În schimb, trebuie evidențiat faptul că odată ce drepturile legale cu caracter patrimonial au fost acordate, Parlamentul are obligația constituțională de a adopta o conduită consecventă din punct de vedere normativ, neputând acorda sau retrage succesiv același drept în privința beneficiarilor legii pentru că, astfel, s-ar plasa în sfera arbitrarului și ar afecta securitatea juridică, element component și esențial al statului drept”, se arată în motivare.

Magistrații explică și de ce au loc diferențele de tratament între cei care au un mandat complet înainte de iunie 2023 și cei care acum sunt în activitate în Parlament.

„Curtea subliniază că situația acestora se diferențiază net de cea a persoanelor care încă nu au exercitat cel puțin un mandat complet de deputat sau senator la data intrării în vigoare a Legii nr.192/2023 și care nu sunt îndreptățite să beneficieze de o indemnizație pentru limită de vârstă. Această situație juridică este o facta futura, pe care legiuitorul o poate reglementa/configura/structura în marja sa largă de apreciere. Se realizează, astfel, distincţia dintre (a) consecinţele şi efectele deja trecute, epuizate sau complet realizate ale unor acte sau situaţii juridice anterioare (facta praeterita) şi (b) consecinţele şi efectele viitoare, adică nerealizate în momentul intrării în vigoare a noii legi, ale actelor sau situaţiilor juridice ulterioare acestui moment (facta futura)”, mai explică judecătorii CCR.

„Prin urmare, persoanele care au exercitat cel puțin un mandat complet de deputat sau senator până la data intrării în vigoare a Legii nr.192/2023 și aveau în plată indemnizația pentru limită de vârstă au dobândit un bun – potrivit art.44 alin.(1) teza întâi din Constituție coroborat cu art.1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale –, întrucât la data intrării în vigoare a Legii nr.192/2023 au exercitat deja un mandat parlamentar complet, iar, odată ce mandatul (complet) a fost exercitat, în mod implicit și automat i se atașează această indemnizație. În privința acestora, indemnizația pentru limită de vârstă aflată în plată este un drept deja consolidat și bine caracterizat, iar legiuitorul, prin retragerea normativă a acestui drept, a nesocotit dreptul lor de proprietate privată și, în același timp, a creat o insecuritate juridică vădită, încălcând componenta de neretroactivitate a securității juridice”, mai arată motivarea.

Nu în ultimul rând, e explicat de ce ar putea beneficia de pensie specială și cei care au avut un mandat de parlamentar compelt până în iunie 2023, dar nu au depus documentele: „În ceea ce privește persoanele care au exercitat cel puțin un mandat complet de deputat sau senator până la data intrării în vigoare a Legii nr.192/2023, însă nu aveau în plată indemnizația pentru limită de vârstă, Curtea reține că acestea au vocația de a dobândi în mod efectiv indemnizația pentru limită de vârstă, întrucât legea stabilește două condiții cumulative, și anume: exercitarea cel puțin a unui mandat complet și împlinirea vârstei legale de pensionare, acestea fiind, totodată, și interdependente pentru exercițiul efectiv al dreptului. Fiind interdependente, eliminarea normativă a dreptului la indemnizația pentru limită de vârstă în privința acestora a creat o insecuritate juridică vădită, încălcând componenta de neretroactivitate a securității juridice”.

Concluzia CCR: repunerea în plată și acordarea sumelor restante

„Având în vedere cele stabilite, Curtea constată că, sub aspectul efectelor prezentei decizii, repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor indemnizației pentru limită de vârstă, care o aveau în plată, se va realiza ex officio, indiferent dacă aceștia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data încetării plății acestora, respectiv 1 iulie 2023, și, totodată, urmează, pe de o parte, să se reia plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr.192/2023 în privința tuturor beneficiarilor antereferiți, iar, pe de altă parte, să se acorde această indemnizație deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a legii și care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege după data de 1 iulie 2023”