Moștenirea PSD/Pădurea dispărută! Cum a fost posibilă tăierea ilegală a 340 de hectare de arbori din Maramureş
Ministrul Mediului a sesizat parchetul după ce a descoperit că 340 de hectare pădure au dispărut în judeţul Mramureş, iar autorităţile locale, Ocolul Silvic Sighet şi Direcţia Silvică Sighet au închis ochii. Activiştii de mediu susţin însă că prejudiciul este de 30 de ori mai mare.
Costel Alexe, ministrul interimar al Mediului, susţine că a descoperit cea mai mare operaţiune de tăieri ilegale de material lemnos din Maramureş, unde 100.000 de metri cubi de arbori au fost puşi la pământ. Defrişările s-au realizat în câţiva ani şi au beneficiat de pasivitatea sau chiar implicarea indirectă a autorităţilor, acuză acesta. Însă activiştii de mediu atrag atenţia că tăiarile ilegale de material lemnos din Maramureş sunt de aproximativ 30 de ori mai mari.
„La Ocolul Sighet, a fost descoperită poate cea mai mare tăiere ilegală din România, din ultimii cinci ani. Pe o suprafaţă de 340 de hectare, în adâncul pădurii, au fost furaţi peste 100.000 de metru cubi. O pădure rasă, cu un prejudiciu adus statului român de peste 12 milioane de lei şi cu şi mai mari prejudicii aduse naturii şi mediului înconjurător. Acea pădure nu ar fi putut să dispară peste noapte fără ca nimeni să vadă. Nici cetăţenii nu au sesizat, nici autorităţile statului nu s-au sesizat. Aproape că într-o conlucrare (a autorităţilor-n.r.) o suprafaţă importantă din pădurile României a dispărut. Colegii de la Garda Forestieră Cluj au descoperit acest subiect, l-au investigat şi vă anunţ că, săptămâna trecută, dosarul a fost trimis la Parchet”, a menţionat Costel Alexe.
Ridicarea criminală a pazei a dat liber la furat
Ministrul a completat că, iniţial, pădurea a aparţinut statului român, iar ulterior după apariţia unei serii de litigii, suprafaţa forestieră în cauză a rămas fără servicii de pază.
„Iniţial, pădurea era proprietatea publică a statului. La un moment dat au fost inventate 410 litigii. Odată avute aceste litigii, din păcate pentru această pădure şi cu concursul Direcţiei Silvice sau a celor care ar fi trebuit să protejeze pădurea, cele 340 de hectare au rămas fără servicii de pază, astfel încât a fost liber la furat. Abia după 10 ani când trebuia făcut din nou acel amenajament silvic s-a constatat că nu mai e nimic şi abia atunci pădurea a revenit în grija Ocolului Silvic. Mulţumim lui Dumnezeu că puterea de regenerare naturală a funcţionat. Acolo au închis ochii toţi cei implicaţi, de la cetăţenii simpli la autorităţile locale, la Ocolul Silvic Sighet, la Direcţia Silvică Sighet, pentru că altfel nu ar fi putut să dispară o suprafaţă atât de mare de pădure”, a mai spus oficialul. Acesta a completat că îi vrea pedepsiţi pe toţi cei care taie sau transportă ilegal lemnul din pădurile României.
„Mesajul public pe care îl am pentru toţi cetăţenii României, pentru autorităţile statului care sper să conlucreze cu cele ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, este că eu ca ministru îi vreau cu cătuşe la mâini pe toţi cei care taie ilegal, transportă ilegal sau fură din pădurile României. Nu ne mai permitem ca ţară să avem astfel de practici care, evident, ne duc spre lumea a treia, în care ne defrişăm, ne tăiem ilegal pădurile în scopuri personale sau de grup”, a afirmat demnitarul.
Dezastrul este de fapt mult mai mare
Avocatul organizaţiei pentru protecţia mediului Agent Green, Cătălina Rădulescu, susţine că tăierile ilegale de arbori din Maramureş sunt mult mai mari decât cele prezentate de ministrul Alexe. „De fapt aproximativ 10.000 de hectare de păduri au fost rase ilegal de pe faţa pământului în judeţul Maramureş. Agent Green are documentate aceste tăieri şi chiar şi Comisia Europeană a fost sesizată despre această problemă. Totul s-a întâmplat cu evidenta pasivitate sau chiar implicare a autorităţilor din zonă. Deci, Ministerul Mediului trebuie să mai sape pentru că nu este un caz singular”, spune Cătălina Rădulescu.
„În Făgăraş se derulează tăieri pe acelaşi scenariu. Ba mai mult, există mai multe ocoale silvice, Baia de Aramă, de exemplu, care fac tăierile ilegal, fără o evaluare de mediu din care să poată rezulta în ce cantitate şi ce specii de arbori pot fi tăiaţi fără a distruge pădurea. Analiza s-a făcut abia după câţiva ani când pădurea era deja distrusă”, a precizat Cătălina Rădulescu, scrie Adevărul .
