Problema eliberărilor condiționate poate fi redusă la câteva cifre: în perioada 2017-2019 au fost eliberați condiționat 26.760 de deținuți. Cei mai mulți au beneficiat de celebra lege a recursului compensatoriu. Mai bine de o treime dintre cei eliberați condiționat în perioada la care ne referim erau recidiviști, iar 11,83% dintre ei s-au întors în pușcărie, fie pentru că au comis alte fapte, fie fiindcă aveau pe rol alte dosare pentru care au primit noi pedepse. O altă cifră relevantă: aproape 8.000 dintre cei eliberați condiționat aveau codamnări pentru omor, tâlhărie și furt calificat. Unii dintre ei au ieșit imediat în evidență prin fapte care au îngrozit opinia publică. Ultimul astfel de caz a fost incendierea tinerei de 17 ani din Mehedinți de către un bărbat cu cinci crime la activ, condamnat la închisoare pe viață, dar eliberat condițonat, scrie Hotnews .

Pe acest fond, deputații au scos din sertar și au votat o lege inițiată de PNL în urmă cu un an, potrivit căreia să nu mai poată fi eliberați condiționat cei condamnați pentru crime, violuri și tâlhării. Legea e contestată acum la Curtea Constituțională.

Raport ANP: 38% dintre deținuții aflați în închisorile din România sunt recidiviști

Un raport al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) oferă o imagine, în cifre, a situației eliberărilor condiționate în perioada 2017-2019:

• 2019 - 7.347 de deținuți eliberați condiționat și 1.618 eliberați la termen
• 2018 - 8.859 de deținuți eliberați condiționat și 1.692 eliberați la termen
• 2017 - 10.554 de deținuți eliberați condiționat și 1.787 eliberați la termen

Situația cazurilor analizate în comisia pentru liberare condiționată:

• 2019 - 19.576 de cereri analizate. Soluția: 8.519 propuneri de eliberare, 7.347 de deținuți eliberați
• 2018 - 20.394 de cereri analizate. Soluția: 9.610 propuneri de eliberare, 8.859 de deținuți eliberați
• 2017 - 23.969 de cereri analizate. Soluția: 12.640 de propuneri de eliberare, 10.554 de deținuți eliberați condiționat

Procentul recidiviștilor în populația carcerală:

2019 - 38,4%

2018 - 38,4%

2017 - 38,2

Recursul compensatoriu

Conform datelor transmise HotNews.ro de către ANP, din 19 octombrie 2017, când a început să producă efecte legea recursului compensatoriu și până la 23 decembrie 2019, când a fost aprobată, toate persoanele private de libertate au beneficiat de mecanismul compensatoriu.

În perioada indicată, s-au înregistrat 23.518 liberări, astfel: 4.174 de liberări la expirarea duratei pedepsei în termen și 19.344 de liberări condiționate, conform hotărârilor instanțelor de judecată.

ANP sublinează că au existat situații când o persoană a fost eliberată și a revenit de mai multe ori în penitenciar. În aceeași perioadă, s-au înregistrat 2.618 reveniri, ceea ce înseamă 11,13% din totalul liberărilor.

Administrația Națională a Penitenciarelor precizează că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul eliberării, au săvârșit fapte de natură penală în perioada postdetenție, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate.

Top infracțiuni "iertate” de Legea recursului compensatoriu

Datele ANP prezintă și un clasament al celor mai răspândite infracțiuni săvârșite de cei care au beneficiat de Legea recursului compensatoriu. Tâlhăriile și crimele se află în Top 5:

• 1. Furt calificat - 3.803 liberări
• 2. Tâlhărie calificată - 1.822 liberări
• 3. Conducerea unui vehicul fără permis de conducere - 1.499
• 4. Trafic și consum de droguri - 1.095
• 5. Omor - 1.041

Legea prin care criminalii, violatorii și tâlharii nu mai pot fi eliberați condiționat, votată după ce a stat un an la sertar

Deputații au votat miercuri o lege inițiată de PNL, lege care prevede modificarea Codului penal astfel încât nu beneficiază de liberare condiționată persoanele condamnate pentru omor, viol, corupere sexuală a minorilor, tâlhărie calificată sau exploatarea cerșetoriei.

Proiectul îi aparține deputatului Florin Roman și a fost depus în iunie 2019, în procedură de urgență, tot pe fondul unor violențe comise de deținuți eliberați condiționat, dar a zăcut însă un an la sertar.

Ce prevede actul normativ de modificare a Codului Penal:

• Nu beneficiază de liberare condiționată condamnatul aflat în executarea unei pedepse pentru săvârșirea uneia sau mai multe dintre faptele prevăzute la art.188, 189, 214 - 216, 218 - 221, 234 sau 236. Aceste articole se referă la omor, omor calificat, viol, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, exploatarea cerșetoriei.

• Liberarea condiționată în cazul detenției pe viață poate fi dispusă numai dacă cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de închisoare.

• În cazul celor care se află în închisoare, se dispune liberarea condiționată dacă cel condamnat a executat cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin patru cincimi din durata pedepsei, în cazul condamnărilor la mai mult de 10 ani închisoare.

• În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a două treimi din durata pedepsei, în cazul condamnărilor la mai puțin de 10 ani de închisoare, respectiv a cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul celor condamnați la mai mult de 10 ani închisoare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b).

Legea ar putea să pice la Curtea Constituțională

Actul normativ a fost atacat la CCR de către Înalta Curte de Casație și Justiție pe baza următoarelor argumente:

• Sunt încălcate prevederile art. 61 alin. (2) şi a art. 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, deoarece legea adoptată de Camera Deputaților conține o modificare de esență în materia liberării condiționate, prin care se exclude vocația la liberare condiționată a persoanelor condamnate pentru săvârșirea anumitor infracțiuni, deși această modificare nu a format obiectul dezbaterii și adoptării în Senat (prima Cameră sesizată).

• Sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la exigențele privind calitatea legii, în special prin dispozițiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), întrucât excluderea de la liberare condiționată a persoanelor condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 214 - 216 din Codul penal și menținerea beneficiului liberării condiționate pentru infracțiuni contra persoanei a căror gravitate rezultă din prevederea unor limite de pedeapsă net superioare este de natură să afecteze coerenţa legislaţiei penale, într-o manieră incompatibilă cu exigenţele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnată pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusă de la vocația la liberare condiţionată, deşi persoana care săvârşeşte infracţiunea mai gravă de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea condiţionată.

Cristi Danileț: CEDO a stabilit că nu poate fi înlăturat prin lege dreptul unui deținut de a fi liberat înainte de termen

Judecătorul Cristi Danileț atrage atenția și asupra unei decizii prin care CEDO a condamnat Lituania pentru că interzice eliberarea condiționată în cazul condamnaților pe viață.

"CEDO, în cauza Matiošaitis și alții împotriva Lituaniei, din 23 mai 2017, spune că nu poate fi înlăturat prin lege dreptul unui deţinut de a fi liberat înainte de termen", a scris judecătorul.

Despre ce este vorba? Legea din Lituania nu permite eliberarea condiționată a celor condamnați la închisoare pe viață, singura posibilitate fiind ca ei să fie grațiați de către președintele țării.

Cazul ”Matiošaitis și alții împotriva Lituaniei” se referă tocmai la acest lucru. Opt deținuți condamnați pe viată pentru infracțiuni grave au reclamat la CEDO că li se încalcă drepturile prevăzute la articolul 3 al Convenției europene pentru drepturile omului - interzicerea tratamentului inuman și degradant. Ei au reclamat că nu exista nicio perspectivă reală de comutare a pedepselor și că, prin urmare, au fost încarcerați fără nicio perspectivă de punere în libertate.

În acest caz, Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 3 din Convenție în privința a șase dintre reclamanți, constatând în special că, la data pronunțării acestei hotărâri, pedeapsa detențiunii pe viață aplicată reclamanților nu putea fi considerată reductibilă în sensul art. 3. În privința celorlalți doi reclamanți, Curtea a decis scoaterea de pe rol a cererilor, în conformitate cu art. 37 (Scoaterea de pe rol) din Convenție, deoarece circumstanțele au condus-o la concluzia că aceștia nu doreau menținerea cererii.

Soluția judecătorului Cristi Danileț

Soluția legislativă propusă de Danileț împreună cu juriștii din asociația VeDem Just: liberarea condiționată să fie cu adevărat o excepție, să privească antecedentele penale ale condamnatului, să fie refuzată începând cu a treia condamnare pentru fapte intenționate, iar competența de soluționare a procedurii să revină însăși instanței care a pronunțat condamnarea.

"Modificarea și completarea legislației nu este suficientă. Ea trebuie să meargă împreună cu sprijinirea serviciului de probațiune, o mai bună pregătire a magistraților, dar și a polițiștilor pentru a elimina acele situații în care victima se prezintă în fața acestora și nu primește sprijinul de care are atâta nevoie și împreună cu educația juridică masivă a populației", a transmis VeDem Just.

Care este procedura de eliberare condiționată

Un deținut, indiferent de infracțiunile pentru care a fost condamnat, poate fi eliberat condiționat după ce execută două treimi din pedeapsă. În legislația din România nu există nicio interdicție pentru eliberarea condiționată a unor condamnați aflați pentru a doua, a treia sau a cincea oară într-o astfel de situație, așa cum este cazul lui Ion Turnagiu, care a săvârșit cinci crime și, după ce a fost eliberat condiționat, i-a dat foc unei tinere de 17 ani.

Teoretic, un criminal eliberat condiționat și care se întoarce în penitenciar după ce a săvârșit o nouă crimă poate fi pus din în discuția comisiei de eliberare, alcătuită din comandantul penitenciarului, ofițerul de probațiune, medic, psiholog. Propunerea comisiei din penitenciar este trimisă mai întâi către judecătorie indiferent de infracțiune, chiar dacă, de exemplu, crimele sunt de competența Tribunalului.

În practică, spune judecătorul Cristi Danileț, aceste propuneri sunt judecate de regulă de către cei mai tineri dintre judecători. Decizia Judecătoriei poate fi contestată la Tribunal - de către deținut, dacă nu a fost eliberat condiționat sau de către Parchet, dacă deținutul a fost pus în libertate.

Când se decide definitiv eliberarea condiționată a unui deținut trebuie avute în vedere două criterii: executarea a două treimi din pedeapsă și conduita deținutului în penitenciar, respectiv dacă acesta a dat dovadă de bună purtare, adică nu a avut sancțiuni disciplinare, a avut recompense, a muncit în penitenciar.

În plus, legea recursului compensatoriu aplicată pentru perioada 2012-2019 și abrogată în decembrie 2019 prevedea o reducere de pedeapsă pentru condiții improprii de detenție, astfel că automat se poate scădea mai mult din pedeapsă. De asemenea, dacă a muncit în penitenciar, un deținut primește o altă reducere din pedeapsă, astfel încât uneori, în mod formal, judecătorii constată îndeplinite condițiile și le dau drumul deținuților, a explicat pentru HotNews.ro judecătorul Cristi Danileț.

"În momentul în care noi trebuie să decidem eliberarea condiționată, Codul de procedură spune că trebuie să avem convingerea că acest condamnat s-a îndreptat, dar legea nu spune în niciun fel cum anume îmi formez eu această convingere. Așa se ajunge la situația în care uneori magistrații să nu poată anticipa că acel condamnat eliberat va comite noi fapte. Pur și simplu nu există criterii și atunci se merge pe o apreciare a judecătorului, care este pur subiectivă. Din acest motiv se poate ajunge ca niște infractori condamnați la o pedeapsă mai mică să nu fie puși în libertate, pentru că sunt multe recidive, iar alții cu o pedeapsă mai mare să fie puși în libertate", a explicat Danileț pentru HotNews.ro.

Cum a ajuns să fie eliberat condiționat bărbatul cu 5 crime la activ care i-a dat foc unei fete

Problema eliberărilor condiționate a revenit în discuție, ca de fiecare dată în ultimii ani, pe fondul unei noi fapte cu violență comise de un deținut pus în libertate înainte de termen.

Este vorba despre Ion Turnagiu (46 de ani), condamnat la închisoare pe viață pentru cinci crime săvârșite în 1993, la vârsta de 18 ani. A fost eliberat condiționat în luna mai 2019 de Tribunalul Mehedinți, după ce, cu o lună înainte, Judecătoria Drobeta Turnu Severin îi respinsese cererea de eliberare condiționată. Potrivit Tribunalului Mehedinți, deținutul a îndeplinit fracția obligatorie pentru a fi liberat condiționat și "a oferit suficiente motive de îndreptare și reintegrare socială în perioada cât a stat după gratii".

"A îndeplinit recomandările de participare la programele și activitățile de reintegrare socială și a participat la activități lucrative, obținând 215 zile câștig (...) judecătorul fondului nu a apreciat în mod corect, raportat la actele și lucrările dosarului, că la acest moment nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege și nu se impune liberarea condiționată a condamnatului (...) instanța de control judiciar apreciază că persoana condamnată a depus eforturi susținute pentru a demonstra îndreptarea sa, raportat la faptul că, fiind sancționat disciplinar de 7 ori, a adoptat o atitudine pozitivă și un comportament corespunzător, ce s-au concretizat în ridicarea acestor sancțiuni (...) instanţa de control judiciar apreciază că perioada executată a fost suficientă pentru reeducarea condamnatului T. I. şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială”, se arată în motivarea Tribunalului Mehedinți, potrivit  Adevărul .

Fata de 17 ani, incendiată de Turnagiu, este internată în stare gravă.

Cum a ajuns să fie eliberat condiționat, de aceeași instanță, unul dintre cei mai cunoscuți criminali din România

Tribunalul Mehedinți este instanța care l-a eliberat condiționat, în 20 mai, și pe Marius Csampar, unul dintre cei mai cunoscuți criminali din România. În 1996, Csampar fusese condamnat la 99 de ani de închisoare pentru comiterea a șase crime. A fost pus în libertate după 22 de ani și câteva luni de închisoare, timp în care a fost sancționat disciplinar de mai multe ori. În 2014 s-a oprit din a mai face probleme, scrie Mediafax.

Potrivit ziarului  Libertatea , unul dintre magistrații din completul de doi judecători de la Tribunalul Mehedinți care a decis eliberarea lui Marius Csampar a făcut parte și din completul care l-a eliberat pe Ion Turnagiu. Este vorba despre judecătoarea Mihaela Popescu, care ocupă, prin delegație, funcția de președinte al Secției Penale a Tribunalului Mehedinți.

Și în cazul Csampar s-a urmat același model: Judecătoria Drobeta Turnu Severin a respins cererea de liberare condiționată, motivând că petentul "nu şi-a însuşit valorile sociale prin aplicarea unor sancţiuni penale şi scopul reeducării persoanei condamnate nu a fost atins”. În schimb, Tribunalul Mehedinți a admis cererea lui Marius Csampar, considerând că acesta "este un deţinut disciplinat” și şi-a îmbunătăţit conduita pe parcursul executării pedepsei.

La câteva zile după ce a ieşit din penitenciar, Csampar a a transmis “un mesaj” pe Facebook cuiva care a comentat despre eliberarea lui: “Nu e treaba ta dacă am meritat sau nu să mă eliberez (…) Nu mă pun eu la mintea ta şi nici nu mă voi pune vreodată, dar asta nu înseamnă că trebuie să-ţi faci tu de cap întruna”, i-a spus Csampar celui care comentase decizia Tribunalului Mehedinţi. “Vezi-ți de treaba ta, am văzut că ai o familie frumoasă, să-ți trăiască. Bine, asta nu ca o ameninţare, e ca o urare, înțelegi? Și ca un sfat, să-ți vezi de familia ta. Și lasă-i pe alţii să trăiască cum știu şi cum pot”.

În 2011, într-un interviu, același Csmapar vorbea cu detașare despre crimele comise și spunea că nu are remușcări. "Crima e cea mai ușoară faptă, adică e exact ca și țigara, ca mersul pe bicicletă. Dacă ai băgat o dată țigara în gură, te înveți și începi să fumezi și nu te mai lași”, declara Csampar, potrivit  știrileprotv.ro .

Distribuie Distribuie Comentarii