Serviciile speciale rusești plănuiesc provocări la infrastructuri critice din Belarus pentru a da vina pe Ucraina și pe NATO și a atrage astfel armata lui Lukașenko în război, avertizează spionajul militar ucrainean.

Centrala nucleară Astraveț FOTO EPA-EFE

Potrivit GUR, Direcția Principală de Informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, una dintre aceste infrastructuri critice este centrala nucleară de la Astraveț, situată la doar 50 de kilometri de Vilnius, capitala Lituaniei.

Scenariul presupune organizarea unui „atac terorist” de către bărbați îmbrăcați în uniforme militare ale Ucrainei și ale unor state membre NATO. Odată cu prezentarea „atacatorilor”, ar începe o campanie de îndoctrinare a populației belaruse împotriva Ucrainei și NATO și presiuni asupra dictatorului Aleksandr Lukașenko de a-și implica armata în război, susține GUR.

Unități ale KGB-ului din Belarus, Ministerului Afacerilor Interne și trupele de frontieră sunt deja în alertă, precizează sursa citată.

Inaugurată în octombrie 2020, centrala nucleară de la Astraveț este considerată un risc de către țările baltice.

În primul rând, centrala a fost contruită într-o zonă cu risc seismic. În plus, nu prezintă garanții de siguranță, întâmpinând numeroase probleme atât în perioada construcției, cât și după inaugurare. Un mesaj distribuit pe 25 aprilie 2021 în numele angajaților centralei solicită închiderea ei pe motiv că există riscul unei tragedii nucleare. De altfel, instalația a fost deconectată de la rețea de opt ori în doar doi de la inaugurare, cea mai lungă perioadă fiind de două luni și jumătate.

Opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia a criticat abordarea aleasă de regimul Lukașenko pentru construcția centralei, acuzându-l pe acesta că nu a supus acest proiect unei dezbateri publice și nici nu a discutat cu statele vecine.

Dotată cu două reactoare - unul pentru consumul intern de electricitate, celălalt pentru export -, centrala de la Astraveț a fost construită de compania Atomstroiexport, o filială a gigantului rus din domeniul nuclear Rosatom. Moscova a acoperit 90% din costul construcției printr-un împrumut de 10 miliarde de dolari.

În ceea ce privește implicarea directă a Belarusului în războiul din Ucraina, Institutul pentru Studiul Războiului își menține evaluarea că o astfel de evoluție este „foarte puțin probabilă”, întrucât Lukașenko și-ar pune în pericol regimul.