Mai mulţi înalţi oficiali ruşi au avut reacţii virulente vineri, după ce un responsabil american a indicat joi că preşedintele american Joe Biden a dat în sfârşit undă verde Ucrainei să lovească ţinte pe teritoriul rus, lângă oraşul Harkov.

Mai mulţi înalţi oficiali ruşi au avut reacţii virulente vineri, după ce un responsabil american a indicat joi că preşedintele american Joe Biden a dat în sfârşit undă verde Ucrainei să lovească ţinte pe teritoriul rus, lângă oraşul Harkov (nord-estul Ucrainei), în anumite condiţii. Totodată, armata rusă a revendicat noi victorii pe front.

Şeful comisiei de apărare a Dumei de Stat: Rusia va riposta în mod asimetric

Rusia va riposta în mod asimetric la atacurile ucrainene asupra teritoriului său cu arme furnizate de Statele Unite, a declarat vineri Andrei Kartapolov, şeful comisiei de apărare a Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), citat de agenţia de presă RIA, informează Reuters.

Kartapolov a adăugat că decizia lui Biden de a permite lovituri limitate în interiorul Rusiei cu arme americane nu va afecta operaţiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Medvedev: Rusia nu a blufat atunci când a vorbit despre posibilitatea de a folosi arme nucleare

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat vineri că Rusia nu a blufat atunci când a vorbit despre posibilitatea de a folosi arme nucleare tactice împotriva Ucrainei şi că conflictul său cu Occidentul ar putea escalada într-un război total.

Într-o postare pe canalul său oficial Telegram, Medvedev a afirmat că conflictul Moscovei cu Occidentul evoluează conform celui mai rău scenariu şi că „nimeni nu poate exclude escaladarea lui până la ultima etapă”.

Medvedev a acuzat Occidentul că escaladează constant conflictul în ceea ce priveşte folosirea armelor NATO şi a transmis că Moscova consideră armele cu rază lungă de acţiune folosite de Ucraina ca fiind controlate de personal NATO.

El a avertizat că Moscova va distruge orice personal militar şi armament occidental în Ucraina sau dincolo de graniţele acestei ţări, dacă sunt implicate în atacuri asupra Rusiei.

El a mai spus că folosirea armelor cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei ar putea deveni un motiv de război cu NATO.

„Rusia consideră că toate armele cu rază lungă de acţiune utilizate de Ucraina sunt deja controlate direct de militari din ţările NATO. Aceasta nu este asistenţă militară, este o participare la un război împotriva noastră”, a spus Medvedev. „Şi astfel de acţiuni ar putea deveni un casus belli”, a adăugat el.

Medvedev, care a devenit unul dintre cei mai duri „şoimi” ai Kremlinului, a făcut aceste comentarii după ce patru oficiali americani au declarat joi pentru Reuters că preşedintele american Joe Biden a dat undă verde Ucrainei să lovească ţinte pe teritoriul rusesc, lângă oraşul Harkov, în anumite condiţii.

Medvedev, ale cărui declaraţii - spun diplomaţii - oferă o imagine a ceea ce gândesc oficialii de rang înalt de la Kremlin, a insistat că ar fi o "greşeală fatală" din partea Occidentului să creadă că Rusia nu este pregătită să folosească arme nucleare tactice împotriva Ucrainei.

El a vorbit, de asemenea, despre posibilitatea de a lovi ţări ostile neidentificate cu arme nucleare strategice.

„Aceasta nu este, din păcate, nici intimidare, nici cacealma”, a spus Medvedev.

„Actualul conflict militar cu Occidentul se dezvoltă conform celui mai rău scenariu posibil. Există o escaladare constantă când vine vorba de puterea de foc a armelor NATO utilizate. Prin urmare, nimeni astăzi nu poate exclude tranziţia conflictului la stadiul său final”, a spus el.

Armata rusă afirmă că a cucerit 880km2 în Ucraina de la începutul anului

Ministrul apărării rus Andrei Belousov a declarat vineri că militarii săi au cucerit "880 km2" de la începutul anului în Ucraina, unde armata rusă afirmă constant că înaintează, fără să obţină totuşi un real progres în această etapă, informează AFP.

„Se fac progrese în toate direcţiile tactice”, a dat asigurări ministrul rus în timpul unei întâlniri la Almati a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o alianţă militară formată din ţări din fosta Uniune Sovietică.

„În total, 880 km2 de teritoriu au intrat sub controlul armatei ruse în acest an" în Ucraina, a adăugat Belousov, precizând că forţele ruse au ocupat "28 de localităţi" în luna mai.

Armata ucraineană, lipsită de muniţie şi oameni, are probleme de câteva luni, Rusia lansând o nouă ofensivă la începutul lunii mai la periferia Harkovului, al doilea oraş al Ucrainei.

În această regiune, trupele ruse i-au forţat pe soldaţii ucraineni să se retragă „opt până la nouă kilometri”, a afirmat Andrei Belousov.

Kievul speră că mult-aşteptata livrare de muniţii occidentale îi va permite să recâştige avantajul pe front.

Orban vede război în Europa

La rândul său, şefului guvernului ungar, fiecare săptămână aduce ceva „care indică spre o alunecare spre război”. Un astfel de eveniment a fost începutul negocierilor pentru trimiterea de instructori militari francezi în Ucraina, a spus el. O evoluţie chiar mai îngrijorătoare a fost că un număr tot mai mare de actori, inclusiv secretarul general al NATO, au declarat că, pe lângă autoapărare, Ucraina are dreptul de a folosi armele donate de Occident pentru a ataca Rusia, a notat Orban, scrie Agerpres,

Rusia a spus clar că trupele sale vor înainta până când va fi securizată o zonă cu o lăţime suficientă pentru a face imposibil ca forţele ucrainene să lovească teritoriul rus, a amintit Orban. „Aşadar, trebuie să conştientizăm că sprijinirea Ucrainei în a lovi în Rusia implică riscul de a aduce forţele ruse mai aproape de noi”, a adăugat el.

Orban a mai spus că alunecarea spre război s-a petrecut în trei faze: 'discuţii, pregătire şi distrugere'. „Am trecut de discuţii, ceea ce analizăm acum este problema pregătirilor, ceea ce ne plasează la (distanţă de) centimetri de distrugere reală”, a declarat el.

În acelaşi interviu, liderul de la Budapesta a spus că revenirea la serviciul militar obligatoriu este „o afacere internă a statelor”, nu o chestiune care să fie decisă de ”o armată imperială” a Uniunii Europene la Bruxelles, pentru că ”este inacceptabil ca alţii să ia decizii cu privire la sângele unguresc”.

Citând ”planuri europene”, el a spus că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ”nu se află pe agendă în Ungaria”.

Între timp, Ungaria a introdus cursuri de apărare în programa şcolară de liceu, aşa încât ”facem multe lucruri care vor face Ungaria, întreaga societate, capabilă de autoapărare, fără încorporarea obligatorie”, a afirmat el.

Orban a mai spus că liderii europeni trebuie determinaţi să ia decizii pro-pace, iar politicienii pro-război trebuie ”alungaţi”, şi a avertizat că tentative de a câştiga războiul din Ucraina pe câmpul de luptă ”riscă un război mondial”.

„Să luăm înapoi iniţativa şi să facem să existe o încetare a focului şi negocieri, înainte să ne găsim în mijlocul unui mare război european”, a îndemnat el.

Premierul ungar a mai spus că istoria a arătat că în prima fază a fiecărui război s-a manifestat ”furie împotriva susţinătorilor păcii, în timp ce susţinătorii războiului argumentau că nu exista nicio soluţie morală în afara războiului, aşa încât oricine este de partea păcii adoptă de fapt o poziţie morală greşită”.

”Pe urmă a devenit clar că războiul nu era o soluţie la conflicte între naţiuni europene”, a adăugat Orban, menţionând că ulterior s-a produs o schimbare spre cei care erau favorabili păcii, şi că ”ar trebui evitaţi” anii de după devastările celui de Al Doilea Război Mondial.

Orban a mai spus că Marşul Păcii ce va avea loc sâmbătă la Budapesta, este organizat pentru a atrage atenţia că ”Ungaria se află pe muchie de cuţit între război şi pace”. Desfăşurându-se înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, marşul este de asemenea o ocazie a aminti că ”părinţii fondatori ai UE, care au crezut că Europa nu mai poate suporta încă un război, au avut dreptate”. Deşi Uniunea Europeană a fost iniţial un proiect de pace, creat împotriva războiului, ”acum mărşăluieşte înainte, târându-ne într-unul”, a mai spus Orban.